Astra Sport Bets

Incepand de vineri, 1 noiembrie la www.cinemagia.ro se poate apela la un nou serviciu: rezervari de bilete online la cinema. Rezervarile vor putea fi posibile numai pe baza card-ului CineMagia, card care poate fi comandat pe site gratuit. Procedeul de rezervare este considerat de administratorii site-ului ca fiind unic, prin facilitatea oferita utilizatorului de a-si selecta un anumit loc in sala de cinema. Sistemul de rezervari este activ intr-o prima faza numai pentru cinematografele Studio si Studio Glendale, urmand ca in a doua etapa sa fie extins si pentru cinematografele Scala si Patria din reteaua RomaniaFilm.

Pentru a putea raspunde la intrebarea din titlul acestui articol trebuie sa aflam mai multe despre PDA-uri (Personal Digital Assistant). PDA-urile sunt cei mai mici membri ai familiei computerelor. Capabilitatile lor de baza sunt acelea de a putea inmagazina datele dintr-o agenda telefonica, un planificator de intalniri, un editor de text si o lista cu adrese. Aceste functii de baza au fost considerate obligatorii de producatori inca de la primele modele ce au aparut pe piata la sfarsitul anilor '90. Oricum, majoritatea PDA-urilor ofera mult mai multe aplicatii, cum ar fi ceas, calculator, jocuri, procesoare avansate de text si chiar baze de date sau soft pentru managementul financiar. Ceea ce face atat de atractive aceste dispozitive pentru utilizatorii de PC-uri este chiar conectivitatea oferita de PDA-uri. Astfel, datele din calculator pot fi sincronizate cu cele din memoria PDA-ului, iar acest lucru se face printr-un cablu serial si la modelele mai noi printr-un port infrarosu sau chiar prin docking station. Datorita dimensiunilor reduse introducerea datelor in PDA-uri reprezinta o problema, tastatura neputand fi inclusa in acestea. Unele PDA-uri au un sistem de recunoastere a scrisului de mana, acesta fiind preluat chiar de pe ecranul sensibil la presiunea exercitata de un pix special, iar altele au o tastatura in miniatura ce este afisata de asemenea pe ecranul sensibil, unde literele sunt apasate cu pixul. Sistemele de operare folosite de PDA-uri sunt Windows CE, EPOC, Linux si PalmOS. Versiunea Windows CE 1.0 suporta doar dispozitive monocrom, introducerea display-urilor color odata cu versiunea 2.0 a fost pentru o perioada un factor important in castigarea unei cote importante pe piata de catre Microsoft. Tehnologia pentru procesoarele bazate pe arhitectura RISC a fost adaugata in versiunea 2.1. Totusi, primele dispozitive CE nu au fost foarte bine primite, datorita limitarilor sistemului de operare a consumului mare de curent, ceea ce ducea la un timp de lucru mult mai mic decat in cazul altor dispozitive similare. Totusi, incercarea Microsoft de a pune pe un PDA un sistem de operare mult prea complex a fost abandonata in primavara anului 2000, cand s-a lansat platforma Pocket PC, ce a reprezentat un set de aplicatii si componente de software gandite special pentru aceste dispozitive si bazate pe Windows CE. Rezultatul a fost remarcabil, simplificand mult interfata cu utilizatorul si aducand un plus de mobilitate utilizatorilor. Aceasta strategie a continuat in toamna anului 2001, cand a aparut pe piata noul Pocket PC 2002, ce putea sa ruleze pe noile procesoare Intel cu frecventa de 206 MHz, comparativ cu 33 MHz ale sistemelor dezvoltate pe procesoare Motorola. Noutatea lui Pocket PC 2002 consta tocmai in introducerea suportului pentru noile dispozitive, cum ar fi: Bluetooth, IEEE 802.11b, conectivitatea catre telefoanele mobile cu CDPD, CDMA si GSM sau catre retele de calculatoare. EPOC provine din primele serii Psion, iar de la seria a 5-a, EPOC a devenit numele sistemului de operare dezvoltat pe 32 de biti. EPOC 32 a devenit portabil pe orice fel de arhitectura hardware. Psion nu si-a licentiat sistemul de operare EPOC 32 pana in 1997. Totusi, suportul pentru acesta a ramas redus. Abia in 1998 Psion si-a unit fortele cu Ericsson, Motorola si Nokia, printr-un joint venture numit Symbian, ce a adoptat sistemul EPOC. Palm OS este cel mai cunoscut sistem de operare, avand, in 1999, 70% din piata de PDA-uri, utilizatori peste 5 milioane si peste 20.000 de dezvoltatori ce creeaza si adapteaza soft-uri pentru platformele Palm OS. Cu un pret variind intre 600-700 dolari pentru modelele avansate si 200-400 de dolari pentru cele cu functii de baza, PDA-urile pot fi achizitionate doar de oamenii de afaceri.

Abonatii firmelor de televiziune prin cablu nu vor mai plati preconizata taxa lunara de cinci la suta din valoarea abonamentelor, menita sa finanteze productiile cinematografice autohtone. Dupa dezbateri incinse, plenul celor doua Camere reunite ale Parlamentului a respins, ieri, propunerea senatorului-cineast Sergiu Nicolaescu de a-i taxa pe cablisti si, implicit, pe cetateni, si a adoptat varianta votata, initial, de deputati. Taxa "Sergiu" a provocat, astfel, o ruptura intre deputati si senatori, ultimii - partizani ai ideii lui Nicolaescu. "Daca renuntam la taxa, am da o proba de imoralitate. Noi suntem groparii cinematografiei romanesti. Cum este posibil sa sustii interesele unor societati in detrimentul altora?", s-a lamentat senatorul-cineast. Acelasi ton apocaliptic l-a folosit si Adrian Paunescu. El a vorbit despre "asasinarea cinematografiei", ai carei autori morali ar fi adversarii taxei lui Nicolaescu, dar a propus doua solutii de compromis: fie reducerea darii, la doi la suta, fie finantarea filmelor prin suplimentarea veniturilor bugetare. Impotriva taxei a vorbit pesedistul Mihai Malaimare, presedintele Comisiei pentru cultura din Camera Deputatilor: "Ca actor, mi-e greu sa votez contra, dar mi-e si mai greu sa votez o taxa pe care o vor plati cetatenii". Acest punct de vedere a triumfat in fata deputatilor, care, avand superioritate numerica, l-au impus si senatorilor - 219 voturi contra birului pe cap de cablist si de cetatean, fata de numai 93 "pentru". Dupa dezbateri, Sergiu Nicolaescu a parasit sedinta tunand si fulgerand chiar impotriva propriului partid care l-ar fi lasat din brate in ultimul moment: "Intrebati-i cat au primit ca sa voteze asa. Ai mei, de la PSD, s-au schimbat in ultima clipa. Doua cucoane treceau printre banci si le spuneau ca s-a schimbat ordinul. Care ordin, nu stiu...". Senatorul a marturisit, totusi, ca trage nadejdea ca, la votarea bugetului pe 2003, sa se suplimenteze fondurile cinematografiei cu 60 de miliarde de lei.

Primul-ministru Adrian Nastase nu se arata preocupat de efectele scandaloase ale Ordonantei 131/2002, cea care ii confera APAPS dreptul de a interveni si in activitatea societatilor comerciale cu capital privat. Referindu-se la aceasta ordonanta, premierul crede ca este o neintelegere, pentru ca "cred ca nimeni nu-si inchipuie ca APAPS nu se va desfiinta dupa ce va incheia procesul de privatizare. Dar, sigur, orice institutie isi doreste sa traiasca la nesfarsit". Adrian Nastase spune ca este normal ca, mai ales dupa ce FPS-ul, dar poate si APAPS, privatiza la norma, sa se urmareasca daca investitorul si-a respectat promisiunile. Intrebat insa de ce a fost nevoie de o asemenea extindere a actualei legislatii referitoare la controlul post-privatizare, primul-ministru a raspuns simplu: "Nu stiu, intrebati-l pe Musetescu".

"Eu nu dau spaga!". Aceasta a fost prima fraza pe care a rostit-o un milionar australian de origine romana, reintors in tara dupa aproape o jumatate de veac, de cum a pus piciorul pe pamant romanesc. De altfel, australienii sunt cunoscuti in toata lumea ca fiind cei pentru care notiuni ca mita, spaga sau bacsis nu exista. Cateva luni mai tarziu insa, dupa ce a luat contact cu autoritatile din Romania, milionarul australian s-a hotarat brusc sa paraseasca tara, fara se se mai intoarca vreodata. In fond, la cat se ridica averea sa, omul ar fi fost primit cu bratele deschise in orice tara din lume. Povestea sa pare sa se fi petrecut intr-o tara bananiera si nicidecum intr-un stat care asteapta cu sufletul la gura intrarea in Europa. Sever Anghel, acum in varsta de 72 de ani, a parasit Romania in urma cu 46 de ani, reusind sa treaca Dunarea clandestin in fosta Iugoslavie. De atunci si pana in prezent a locuit in exil, stabilindu-se in Australia. In tot acest timp, omul si-a terminat patru masterate in "Tara cangurilor", ajungand sa conduca una dintre cele mai mari companii de acolo. Postura respectiva i-a permis sa acumuleze o avere la care majoritatea romanilor nici nu viseaza: aproape 2 milioane de dolari! Dintr-o nostalgie pe care unii ar numi-o inconstienta, Anghel a decis sa se repatrieze in Romania. A facut toate demersurile inca din anul 2000 si astfel a obtinut de la statul roman garantia intoarcerii sale. Era vorba de o dovada de repatriat, in care era prevazut, printre altele, si faptul ca beneficiaza de scutiri de taxe vamale pentru bunurile aduse in tara, inclusiv pentru doua autoturisme. Pentru ca, in anul 2001, sotia sa a decedat, repatriatul a amanat sosirea sa in tara pana in vara acestui an, cand a revenit, impreuna cu un nepot de-al sau, la bordul a doua masini luate in 2001 din Germania. De cum "a pus rotile" pe pamant natal, a si fost luat la puricat de salariatii din vama. "Ce masini tari aveti, domnu', sa tot faca ceva parai!", a fost prima fraza cu care a fost intampinat australianul. A bagat insa fraza cu "nu dau spaga" si vamesii s-au preschimbat in dusmanii lui. Dupa ce a fost lasat sa astepte vreo 24 de ore la frontiera, un agent vamal a venit si l-a anuntat ca intelegerea pe care o are cu statul roman privind scutirea de taxe vamale nu mai e in vigoare. Cum documentul fusese insa semnat anterior, iar legea nu functioneaza retroactiv, i s-a spus ca pana se lamuresc lucrurile trebuie sa lase o garantie vamala pentru masini. Omul mai povesteste ca i s-a comunicat si suma la care se ridica garantia, adica 190 de milioane lei, dar i s-a eliberat factura doar pentru 150 de milioane. "Eu nu am cum sa dovedesc nimic, dar vamesu' ala chiar a luat 40 de milioane fara acte si, recunosc, nu mi-a dat prin minte ca scrie altceva pe factura", povesteste Anghel, la cateva luni dupa "vamuire", dupa ce s-a prins cum merge treaba in Romania. O data intrat in tara, el a plecat direct catre Directia Vamilor, pentru a lamuri problema. Aici a fost informat de schimbarile legislative, printre care si anularea scutirilor pentru autoturisme, dar a fost asigurat ca, in astfel de cazuri, nu functioneaza principiul retroactivitatii. Pentru a evita "anumite probleme", i s-a spus insa ca trebuie sa plateasca vama pentru masini, iar banii ii va recupera ulterior. De la Vama, omul a luat-o catre Registrul Auto Roman Mehedinti, autoritate de unde se iau note de constatare pentru a se calcula valoarea taxelor vamale. Aici i s-a sugerat ca lucrurile ar putea merge mult mai repede, dar trebuie ceva "spaga". Refuzand, autoturismele lui fabricate in 2001 au fost trecute in actele RAR-ului ca productie 2002. Schimbandu-se categoria, s-au dublat si taxele vamale. Asa se face ca Sever Anghel a platit peste 900 de milioane de lei, taxe vamale pentru cele doua masini! Bomba a venit insa de la Directia Vamilor, cand i s-a comunicat ca, in pofida a ceea ce i se zisese initial, taxele platite nu se mai returneaza niciodata, dar daca are vreo nemultumire poate da Vama in judecata. Asa a inteles omul cum functioneaza "legea spagii" si cat de usor ar fi putut rezolva treaba, daca ar fi aplicat-o. Autoritatile au si ele varianta lor, aruncandu-si pisica una in curtea alteia. Comisarul-sef Ion Stoica, de la Directia Pasapoarte, institutia care a eliberat dovada de repatriere continand facilitatile mentionate si cu care Sever Anghel a venit in tara, spune ca acest caz pica in seama Directiei Generale a Vamilor. RAR Mehedinti, prin vocea directorului Mandreci, sustine ca inginerii lor nu se insala niciodata asupra datelor de fabricatie ale masinilor, dar, daca australianul va face dovada ca ei nu au dreptate, s-ar putea vorbi la Bucuresti pentru a se face corectura. In fine, Directia Vamilor sustine, prin biroul de presa, ca drepturile lui Anghel sunt exact cele pe care le-a primit, iar schimbarea legislatiei ar trebui sa-l afecteze si pe el, ca pe oricare alt "cetatean roman". Despre partea cu spaga, am mai aflat ca lucratorii vamali nu iau niciodata spaga. Oricum, dupa cateva luni de peripetii, milionarul australian e hotarat sa se intoarca in lumea din care a venit.

Iulian Cistelecan, seful Biroului Antidrog Bihor a decedat ieri seara, in urma unui grav accident de circulatie produs pe raza judetului Alba. Aflat la volanul propriei masini, alaturi de sotie si copil, Cistelecan a incercat sa depaseasca un tir pe linia continua, izbindu-se frontal de un Volkswagen care circula regulamentar din directia opusa. Cistelecan a murit pe loc, iar sotia si fiul sau de 7 ani sunt internati, in stare grava, la Sectia de terapie intensiva a Spitalului Judetean Alba. Soferul celeilalte masini implicate in accident a scapat cu rani usoare.

Dosarul anchetei incepute de politistii brasoveni in cazul bataii crancene aplicate, sambata trecuta, de deputatul pesedist D.L. Maior unui bodyguard al discotecii brasovene "Hacienda" a fost inaintat ieri procurorilor Parchetului Curtii de Apel Brasov. Dupa cum ne-a declarat procurorul general Adrian Saramet, dosarul penal - n.r 302/P/2002 - cu deputatul Maior ca protagonist, urmeaza a fi dat spre "solutionare legala si temeinica" unui procuror, dupa care, "in cazul in care faptele de care s-a plans partea vatamata se confirma, vom inainta dosarul la Parchetul Curtii Supreme de Justitie, dat fiind ca dl. Maior are imunitate". Potrivit victimei si unor martori, deputatul PSD ar fi folosit pentru a fi mai "convingator" chiar si pistolul cu gaze. Reamintim ca, in urma cu nici doua luni, deputatul D.L. Maior a mai fost eroul unui alt scandal, fiind acuzat ca a tocmit o gasca de batausi pentru a "repera onoarea" fiului sau Lazarica. Ulterior, asupra acestui caz s-a asternut insa tacerea, dupa ce victimele agresiunii consumate in miez de noapte si-au retras plangerile depuse la politie. PSD asteapta un raport detaliat al bataiiDelegatia Permanenta a PSD nu a discutat ieri despre scandalul in care este implicat deputatul Dorin Lazar Maior, cel care a batut cativa tineri in week-end-ul care a trecut. Alexandru Athanasiu a declarat, ieri, dupa sedinta, ca acest subiect se va discuta cand se va primi un raport cat mai detaliat asupra faptelor, opinand ca "orice comportament care iese din limitele decentei trebuie sanctionat"

Bascalia permanenta, vulgaritatea si agramatismul nu mai trebuie promovate, iar "Vacanta Mare" nu trebuie sa mai reprezinte emisiunea cu cea mai mare audienta la public", a spus, ieri, premierul Adrian Nastase, la deschiderea celei de-a doua editii a festivalului studentilor "UNIFEST". "Au existat si bancuri cu Bula si emisiuni cu Tanta si Costel, dar a construi in continuare in aceasta zona a vulgaritatii si agramatismului ne aduce numai deservicii", a mai spus premierul. Amanunte in pag. Actualitate

Faptul ca nu am luat inca masuri radicale pentru restructurarea intreprinderilor de stat reprezinta, practic, o forma de sprijin social, cu un cost pe care il platim cu totii", a declarat Adrian Nastase, la conferinta nationala a CNSLR-Fratia. Cu alte cuvinte, premierul zice ca mentinerea in viata prin mijloace artificiale a unor mamuti industriali ce produc numai pierderi se cheama, in Romania, protectie sociala. Logica sefului Guvernului e simpla. Miile de oameni din aceste intreprinderi mai freaca niste fiare, mai fac niste produse, dar, in esenta, ard gazul si curentul degeaba, la propriu si la figurat, caci facturile energetice raman neplatite. Nu-i bai, caci, pana la urma, tot statul, saracul, achita facturile si re-reesaloneaza sau anuleaza darile. Apoi, tot statul isi acopera paguba, marind impozitele platite de toti cetatenii sai. Politica asta poate ingropa, economic vorbind, o tara intreaga. Dar se cheama ca miile de oameni din intreprinderile cu pierderi au locuri de munca. Adica au unde sa plece dimineata si nu ies in strada ca sa tulbure pacea sociala. Caci, in acest moment, linistea pe frontul social este mai importanta decat orice. Astfel, acum cateva zile, Adrian Nastase a trecut pe la congresul altei centrale sindicale - CSDR -, unde a cerut si acolo pace sociala, promitand noi locuri de munca. Din pacate pentru cabinetul Nastase si pentru noi toti, pastrarea acestui tip de pace sociala si crearea de noi locuri de munca se impaca precum capra cu varza. Amandoua obiectivele necesita resurse financiare imense. Pacea sociala se mentine nu numai pastrand in viata intreprinderi nerentabile, ci si printr-un urias program de protectie sociala a celor nevoiasi, program ce merge de la marirea pensiilor, a salariului minim pe economie, asigurarea venitului minim garantat si pana la masuri de tipul "cornul cu lapte" pentru elevi. In total, anul viitor vor fi alocate pentru protectie sociala 5 miliarde de dolari, adica 10 la suta din PIB. Suma aceasta e atat de mare, incat n-a mai ramas aproape nimic pentru programele de relansare economica, adica de creare de noi locuri de munca. Din acest motiv, Romania sta bine la acest capitol doar pe hartie. Astfel, hartile strategilor de la Palatul Victoria sunt ciuruite de stegulete: tara e plina de zeci de zone defavorizate, de zone libere si de parcuri industriale, toate "potentiale focare" de crestere economica. Dar, in zonele defavorizate, cele mai eficiente societati sunt cele care importa carne fara taxe vamale si o ambaleaza acolo. Zonele libere exista, dar n-au bani de publicitate, asa ca mai nimeni nu stie ce facilitati ofera. La fel, prin unele parcuri industriale, lumea a inceput sa cultive cartofi, caci legea respectiva s-a dat, dar nu s-au asigurat bani pentru aplicarea ei. In mod similar, alte proiecte de relansare economica, ce prevad si masuri de relaxare fiscala, zac prin sertare de ani de zile. Resursele pentru pacea sociala, obtinute prin impozite si taxe, nu pot scadea sub nici un chip. Totusi, pana acum cateva luni, Guvernul mai facea oarece reforma in industrie. Folosind anestezic, adica tot felul de compensatii financiare, s-a disponibilizat o parte din personalul excedentar al marilor regii si companii nationale. Alte intreprinderi mai mici s-au privatizat, de bine, de rau. Dar de cand, vorba lui Octav Cozmanca, "alegerile anticipate au devenit o ipoteza de lucru", reforma a inghetat de tot. Singurul eveniment notabil de pe frontul social din ultimul timp a fost declaratia politica a lui Adrian Nastase despre pastrarea pacii sociale si punerea in practica a masurilor pentru mentinerea ei. Dar, pe termen lung, aceste masuri au fost platite scump. Pana la urma s-a reusit ca cei saraci sa aiba un venit si o viata "minim garantate". Dar datorita "masurilor de solidaritate sociala", adica a impozitelor mari, marea majoritate a populatiei a ajuns si ea sa traiasca la un nivel minim. Situatia nu se poate schimba in bine prea repede, pentru ca nu exista fonduri pentru impulsionarea cresterii economice. Practic, la noi, capra pacii sociale a ros pana la cotor varza necesara pentru crearea de noi locuri de munca. Din pacate, in conditiile in care reforma s-a oprit de tot, nici aceasta pace sociala nu se poate pastra la infinit, caci unii s-au saturat sa traiasca la nivelul minim, rozand din cotor. Astfel, maine, functionarii publici vor intra in greva de avertisment, iar postasii ies la miting. Toti vor bani mai multi, adica o bucata mai mare de varza.

Un cutremur s-a produs, duminica seara, la ora 22,30, in zona Vrancea, informeaza Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului. Seismul a avut magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter si o intensitate de trei-patru grade pe scara Mercalli in zona epicentrala. Cutremurul nu a fost simtit la Bucuresti, ci numai in zona Vrancea.

Ministerul roman de Externe confirma faptul ca trei dintre persoanele arestate la Londra sub acuzatia de tentativa de furt si tentativa de jaf sunt romani. Purtatorul de cuvant al MAE Cosmin Dobran a declarat, luni, pentru Mediafax, ca cei trei romani nu au fost inca acuzati de tentativa de rapire a sotiei fotbalistului englez David Beckham. Ministerul de Externe a transmis Ministerului de Interne datele referitoare la cei trei romani, pentru a fi efectuate verificari in privinta acestora. Ambasada Romaniei la Londra colaboreaza in continuare cu politia britanica pentru rezolvarea acestui caz, a precizat Dobran.

Printr-un memoriu depus ieri, 4 noiembrie, la Rectoratul Universitatii Agronomice si de Medicina Veterinara "Ion Ionescu de la Brad" din Iasi, peste 600 de studenti ameninta ca vor protesta incepand de miercuri, 6 noiembrie. Cuantumul mic al burselor, lipsa locurilor de cazare si taxele mari incasate pentru reexaminari (intre 250.000 si 600.000 lei pentru un examen) sunt principalele doleante ale studentilor protestatari. In memoriu, la capitolul burse, acestia au oferit rectorului si prorectorilor date comparative: 650.000 lei bursa sociala acordata la universitatea cu profil agronomic, in vreme ce la Universitatea Tehnica "Gheorghe Asachi" din Iasi, o bursa sociala este de 800.000 lei. In cazul in care solicitarile lor nu vor fi luate in seama, studentii ameninta ca, incepand de miercuri, vor protesta cate doua ore, iar de luni, 11 noiembrie, vor declansa greva generala.

Incepand de ieri, pentru doua zile, presedintele Ion Iliescu, insotit de ministrii Mircea Geoana si Miron Mitrea, precum si de consilierii sai, Corina Cretu, Simona Miculescu, Dumitru Honciu si Dan Vuerich, se afla intr-o vizita de stat in Iugoslavia, care urmareste refacerea relatiilor bilaterale afectate de razboi. Ion Iliescu a fost primit, ieri dimineata, de presedintele Voislav Kostunita, la Palatul prezidential din Belgrad, cu un ceremonial in care s-au tras salve de tun. Ei au semnat acordul bilateral privind colaborarea in domeniul ocrotirii minoritatilor. Acordul prevede stabilirea prin lege a statutului minoritatilor sarba din Romania si romana si vlaha din Banatul Sarbesc si de pe Valea Timocului, ocrotirea drepturilor lor si pastrarea identitatii loc culturale, prin manuale, carti si publicatii proprii. De altfel, seful statului se intalneste azi, la Pancevo, cu romanii din oras si din Voivodina. Presedintele Ion Iliescu a declarat, ieri, ca integrarea in NATO a Romaniei si Bulgariei este benefica tarilor din Balcani, ca factor stabilizator, si a promis Iugoslaviei asistenta pentru pregatirea ei pentru Parteneriatul pentru pace si pentru admiterea in UE. In ce priveste relatiile economice, o atentie deosebita in cursul convorbirilor bilaterale de ieri, de la Belgrad, a fost acordata problemelor Dunarii. Ion Iliescu a declarat ca Romania incurajeaza micul comert peste fluviu si va propune noi proiecte de infrastructura pe Dunare, de sustinut financiar de catre BERD, Pactul de Stabilitate si de catre parteneriatul public si privat. Intrebat ce poate face Iugoslavia pentru deblocarea transportului pe Dunare, langa Belgrad, situatie care produce mari pagube Romaniei, Voislav Kostunita a declarat ca, dupa bombardamentele din 1999, Iugoslavia a intreprins operatiuni de curatire a fluviului, insuficiente insa datorita slabelor resurse financiare si, in consecinta, "Trebuie ajutata de comunitatea internationala". Pana la sfarsitul lui 2002, Romania si Iugoslavia vor finaliza negocierile privind incheierea acordului de liber schimb si telecomunicatii.

Chiamil Bedriedin, de 19 ani, din Medgidia, a facut o avere incasand taxa de protectie de la doi liceeni. In toamna lui 1999, Veli Sezghin si Murat Evghin, in varsta de 15 ani, au fost acostati si fortati sa cotizeze la Chiamil pentru a le asigura protectia fata de alti batausi. Baietii ii dadeau protectorului in mod periodic bani si obiecte de imbracaminte. Povestea a durat pana in urma cu cateva zile, cand liceeni ajunsi acum la varsta majoratului l-au reclamat la Politie. In total, Chiamil stransese de la ei nu mai putin de 25 milioane lei. Parchetul Medgidia a emis ieri mandat de arestare pentru 30 zile pe numele lui Chiamil Bedriedin, pentru santaj. El risca o pedeapsa cuprinsa intre 1 si 5 ani de inchisoare.

Guvernul este preocupat de problema restantierilor la intretinere, o problema "care este foarte complicata", a declarat ieri primul-ministru Adrian Nastase. "Sigur ca nu putem sa spunem "voi nu mai trebuie sa platiti", pentru ca cei care platesc intretinerea vor spune "daca Guvernul e atat de bun, noi de ce sa mai platim"", spune Adrian Nastase. Pe de alta parte, "nu putem nici sa-i lasam pe cei care nu pot sa plateasca unul, doua sau mai multe milioane de lei la intretinere, din diferite motive, sa-si piarda apartamentele". Este o problema care se poate rezolva prin cadrul legislativ actual, conchide primul-ministru.

Tentativa de rapire a sotiei sale, Victoria, si a celor doi copii de catre o banda de noua persoane, printre care si trei romani, l-a determinat pe David Beckham sa isi transforme locuinta intr-o adevarata fortareata. Inca de sambata, politia si cei de la serviciul de securitate al clubului Manchester United sunt prezenti la resedinta fotbalistului din Cheshire pentru a asigura protectia Victoriei si a celor doi copii. Duminica dupa-amiaza, la locuinta acestuia s-au deplasat si cinci lucratori de la firma Ace Security, specializata in sisteme de securitate de inalta fidelitate. Astfel, casa si imprejurimile au fost impanzite cu echipamente, senzori electronici si camere de luat vederi, care sesizeaza practic orice miscare. In plus, David Beckham a angajat si o adevarata armata de bodyguarzi, care sa pazeasca 24 de ore din 24 resedinta de la Cheshire. Pentru acest lucru a apelat la cinci fosti membri ai trupelor britanice de elita SAS, carora li se vor adauga in curand inca trei. Pentru aceste servicii, mijlocasul lui Manchester United va plati anual nu mai putin de 350.000 de lire sterline, echivalentul a 550.000 de dolari. "Primul rol al unui tata este sa isi protejeze familia", a declarat fotbalistul, care a fost invoit de antrenorul sau Alex Ferguson special pentru a fi alaturi de sotia sa in aceste momente dificile.

Vom cauta solutii pentru bursele si caminele studentesti", le-a promis, ieri, premierul Adrian Nastase, studentilor participanti la deschiderea Festivalului "UNIFEST". Primul-ministru a specificat ca se va acorda o atentie deosebita si burselor de studii in strainatate, precum si crearii de locuri de munca pentru absolventii de facultati. Secretarul general al MEC, Mihnea Costoiu, a precizat ca, intr-o discutie ce a avut loc, ieri, intre rectorul Universitatii Bucuresti, Ioan Mihailescu, si ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, dl Adrian Nastase a promis ca fondul de rezerva la dispozitia primului-ministru va fi consacrat burselor de studiu, sociale si de doctorat. Primul-ministru nu a scapat ocazia de a se lauda cu finalizarea lucrarilor la unul dintre caminele studentesti apartinand Facultatii de Drept, de care spune ca s-a ocupat personal. Dl Nastase a spus ca Executivul cauta solutii pentru angajarea unui credit extern de 150 milioane dolari, cu care sa se finalizeze lucrarile de reparatii la 11 camine, totalizand 8000 de locuri de cazare pentru studenti.

Bascalia permanenta, vulgaritatea si agramatismul nu mai trebuie promovate, iar "Vacanta Mare" nu trebuie sa mai reprezinte emisiunea cu cea mai mare audienta la public", a spus, ieri, premierul Adrian Nastase, la deschiderea celei de-a doua editii a festivalului studentilor "UNIFEST". "Au existat si bancuri cu Bula si emisiuni cu Tanta si Costel, dar a construi in continuare in aceasta zona a vulgaritatii si agramatismului ne aduce numai deservicii", a mai spus premierul. Referindu-se la modalitatile de distractie ale studentilor, premierul a spus ca trebuie ridicata oferta de divertisment pentru acestia si ca Festivalul UNIFEST este cel mai bun prilej. "Phoenix s-a transformat intr-un fenomen de cultura si este momentul acum sa vedem care sunt cele mai serioase forme de manifestare muzicala", a mai adaugat dl Nastase, care le-a spus tinerilor ca pe vremea studentiei sale cea mai mare bucurie era sa mearga la Teatrul Mic si la Bulandra. "Eu nu cred in distractie. Orice facem poarta marca unui interes", a mai spus premierul. El si-a exprimat speranta ca nemultumirile interioare ale studentilor sa nu se manifeste in exterior si in nici un caz in strada. "Poate ca dl Victor Ponta si-ar dori o greva, insa eu sunt de alta parere", a mai spus premierul, facand aluzie la declaratia presedintelui organizatiei de tineret a PSD, care afirmase ca "studentii de azi sunt prea linistiti" si-i indemnase sa faca mai mult zgomot. Festivalul "UNIFEST", aflat la cea de-a doua editie, se va desasura intre 4 - 10 noiembrie a.c. in 17 centre universitare din tara. Vor fi organizate, cu acces gratuit pentru studenti, numai pe baza legitimatiei vizate la zi, manifestari culturale, sportive si de divertisment, precum si dezbateri publice. UNIFEST este prima manifestare de amploare dupa 1989, la festival fiind asteptati sa participe cateva sute de mii de studenti

Actorii principalelor cauze instrumentate de procurorii specializati in lupta anticoruptie, bagati dupa gratii la interval de o saptamana, au fost ieri din nou scosi din arestul DCP. Sefa Directiei Antifrauda din Agentia SAPARD, Florica Dinculescu, a fost ieri reaudiata in prezenta avocatului ales, ne-au informat surse judiciare. Inculpata, arestata pentru un trafic de influenta de 190.000 de parai si urmarita penal pentru o complicitate la luare de mita de 70.000 de dolari, a fost transportata sub escorta la locul de detentie dupa numai cateva ore de ancheta. Colegul sau de arest insa, fostul consilier guvernamental Fanel Pavalache, a zabovit insa mai mult in cladirea PNA. I s-au prezentat probele stranse impotriva lui si a fost audiat in legatura cu acestea. Totodata, Pavalache a fost aseara confruntat cu martorii din dosar, sustin surse judiciare. La inchiderea editiei, ancheta continua. Reamintim ca Pavalache a fost arestat pentru trafic de influenta in valoare de 4 milioane de dolari, dar prins in flagrant delict dupa ce a primit suma de 20.000 de dolari.

Sorin Rusu, Adrian Razvan Pasareanu si Alin Turcu: acestea sunt numele adevarate ale celor trei romani implicati in tentativa de rapire a fostei Posh Spice, Victoria Beckham, actuala sotie a faimosului fotbalist David Beckham - subiect care ocupa, de doua zile, prima pagina si prime-time-ul mass-media europene. Legatura dintre Sorin Rusu si Adrian Pasareanu se numeste Liana. Liana Pasareanu e logodnica primului si sora celui de-al doilea. Din spusele parintilor celor doi, Liana pare sa fi fost un factor esential in plecarea lui Sorin si Adrian in Anglia. Sorin Rusu are 31 de ani, e de loc din Drobeta-Turnu Severin si era, in felul sau, una din figurile orasului. Fostii prieteni din Drobeta il descriu drept un tip plin de viata, cu mult tupeu, ba uneori cu un curaj nebun. Se bucura de succes la femei, pe care le agata intr-o maiera total neconventionala - mai ales cand era baut. Desi nu era cunoscut ca membru al vreunei gasti, putini isi permiteau sa-l calce pe bombeu. Fost handbalist la liceul energetic, pe care l-a absolvit in 1989, dar si in echipa orasului, Sorin Rusu impresiona prin statura: 1,90 metri si 120 de kilograme. Dupa absolvire, s-a angajat la Termoelectrica Drobeta-Turnu Severin si salariul bun pe care il primea acolo ii permitea sa duca o viata intensa. Acesta e si motivul pentru care, acum doi ani, tatal sau s-a opus sa plece in Anglia. "Putea ridica acum vreo 70 de milioane in mana" - spune cu regret Istrate Rusu, tatal lui Sorin. Batranul Rusu e convins ca fiului sau totul i se trage de la Liana, femeia pe care a cunoscut-o acum trei ani si cu care a inchegat o relatie ceva mai stabila. "Ei nu-i mai ajungeau banii si i-a varat in cap sa plece la munca in strainatate. El s-a luat dupa ea, si-a luat salariile compensatorii si s-a dus. Asa m-am suparat, ca am cam rupt relatiile cu el de atunci" - marturiseste batranul. Resentimentele par si acum atat de mari, incat Istrate Rusu nu pare inca decis sa faca ceva pentru a-si ajuta fiul aflat in asa belea. "Nu fac nimic. El stie ce a facut acolo, desi mie imi vine greu sa cred ca s-a varat in asa ceva. Si-apoi, la pensia mea de 1,4 milioane, am eu bani sa merg in Anglia si sa-i angajez avocati?". Sora lui Sorin, Elena, pare ceva mai concilianta: "Am vrea din tot sufletul sa-l ajutam, dar ne depasesc posibilitatile financiare". Afirmatie ce trebuie luata cu oarece rezerva: Elena este sotia politistului de frontiera Cristian Ungureanu, unul din eroii serialelor de dezvaluiri "Vilele vamesilor". O explicatie pentru slaba receptivitate a familiei fata de soarta lui Sorin s-ar putea gasi in faptul ca atat tatal, cat si sora lui spun ca acesta nu trimitea bani in tara. Si amandoi indica vinovatii in ograda familiei Pasareanu. Nu doar Liana, prin insistentele sale, ci si fratele acesteia, Adrian Pasareanu, au avut un rol determinat in decizia lui Sorin de a parasi tara. Adrian l-ar fi ajutat cu bani si cu obtinerea vizei - sustin Istrate Rusu si Elena Ungureanu. In varsta de 28 de ani, Adrian Pasareanu a absolvit in 1999 facultatea de medicina din Bucuresti. Tatal sau, Ioan Pasareanu, medic la Dispensarul Depoului CFR Craiova, pare si el socat de implicarea fiului sau in tentativa de rapire a vedetei britanice. "Este incredibil. A plecat din tara acum o luna, ultima data am vorbit cu el duminica cealalta. Era acolo ca sa dea examen de limba si ca sa-si echivaleze studiile, pentru a putea profesa in Anglia. Fiul meu a terminat medicina al 19-lea din 330 de absolventi, nu pot sa cred ca a facut el asa ceva" - ne-a declarat doctorul Ioan Pasareanu. El spune ca fiul sau avea o firma cu profil medical in Bucuresti, dar nu-i tine minte numele. Cat despre relatiile copiilor sai, Liana si Adrian, cu Sorin Rusu, doctorul Pasareanu sustine ca nici nu a auzit de acest nume. Lucru oarecum de mirare, din moment ce prietenia dintre cei trei dateaza de cel putin trei ani. Dupa cum la fel de bizar este faptul ca Ioan Pasareanu spune ca nu stie numele firmei fiului sau - in conditiile in care ne-a asigurat ca relatia sa cu acesta e una excelenta. Aseara nu parea sa fi luat o decizie nici in ce priveste ajutorarea copiilor sai si, cand l-am intrebat daca are vesti macar despre Liana, s-a grabit sa inchida rapid telefonul, ca tot omul care stie mult mai multe decat e dispus sa spuna.

Pentru majoritatea dintre noi, o gară sau o călătorie cu trenul poate deveni o "aventură" de-a dreptul coşmarescă, deoarece condiţiile oferite de transportul feroviar au rămas aceleaşi ca pe vremea răposatului sau chiar mai rău.

Limbajul, de multe ori agresiv, al angajaţilor CFR, jegul din gară şi din tren, cerşetorii care colindă zilnic fiecare compartiment şi mirosul insuportabil te fac să renunţi repede sau să iei orice alt mijloc de transport.
Staţiile mijloacelor de transport în comun sunt cele mai populate, prin urmare sunt şi zonele cu cei mai mulţi microbi. Condiţiile pe care omul de rând le îndură într-o călătorie cu trenul sunt inimaginabile - miros insuportabil de dejecţii, venit dintr-un loc infect numit "WC", ferestre murdare, uşi care nu se închid, banchete unsuroase şi scorojite, cutiuţe de gunoi arhipline etc. Mai dai şi de ţigăncile cu puradei în braţe ce colindă fiecare vagon, cu mâna întinsă, şi care lasă în urmă un miros înecăcios. Mai mult, unii călători susţin că anumiţi conductori de tren iau şi şpagă când se iveşte ocazia. Cunoscând situaţia, şeful staţiei din Gara CFR Baia Mare, Eugen Fărcăşan, a refuzat să ofere orice explicaţii.
"Sunaţi la Bucureşti, iar cei de acolo vor şti să vă spună câte femei de serviciu îşi fac treaba în trenurile care opresc în Baia Mare", a spus, lapidar, acesta.

• Femeile de la "Informaţii" te trimit la plimbare... cu autobuzul

În timp ce condiţiile de călătorie cu trenul sunt jalnice, angajaţii CFR care ar trebui să se ocupe de întreţinerea vagoanelor preferă să se rezeme în mături sau să savureze câte o cafeluţă. Ce contează că nimeni nu se interesează să repare uşile care de multă vreme nu mai stau la locul lor ori geamurile care nu se mai pot închide? "Dacă nu eşti mulţumit de condiţii, poţi să pleci. Ia autobuzu’, îi vedea atunci câte ore îţi trebe să ajungi!" - se răsteşte una dintre angajatele CFR de la "Informaţii".

• Culcuşul boschetarilor

Unele vagoane ale trenurilor personale devin - în timpul staţionării - "culcuşuri" pentru boschetarii din gară.
"Noaptea, boschetarii se urcă în vagoane şi... cine ştie ce fac acolo?! E plin de prezervative aruncate. Ţi-e mai mare jena să treci prin astfel de locuri", spune Daniela R., care circulă frecvent cu trenul.
"Chiar mă întreb, oare poţi face hepatită de la trenul ăsta? Unde-i sanepidu’, mama lor, că le-aş da foc la trenurile astea. După o asemenea călătorie, ţi se face o scârbă de nu-ţi mai vine să urci în vreun tren. Pe deasupra, mai umblă şi cerşetori şi nici nu mai ştii pe unde să îţi ascunzi nasul ori... portofelul", se plânge o altă călătoare.
Trist este că ajungi la concluzia că dai bani - şi nu puţini - pentru un disconfort de câteva ore bune ori nopţi.

• Peste 360 miliarde pentru investiţii

Toate acestea vor deveni însă istorie sau cel puţin asta susţin autorităţile locale. Gara Baia Mare ar trebui modernizată din temelii, în decurs de trei ani, pe banii Uniunii Europene.
Primăria Baia Mare a eliberat, în decurs de doar opt zile, autorizaţia de construcţie pentru obiectivul privind modernizarea staţiei CFR Baia Mare. Primarul Cristian Anghel a anunţat că, din documentaţia de depusă la Primărie, valoarea declarată a proiectului de modernizare a Gării CFR Baia Mare se cifrează la 363 miliarde lei vechi, echivalentul a aproximativ 8,4 milioane euro. Lucrările ar putea demara chiar în această toamnă, în condiţiile în care în autorizaţia de construcţie se prevede obligativitatea începerii investiţiei în decurs de 12 luni de la data emiterii documentului.

• Planuri măreţe... pe hârtie

"Eurogara" realizată prin Programul Phare privind asistenţa tehnică pentru reabilitarea staţiilor de cale ferată din România arată bine... pe hârtie. Rămâne de văzut dacă lucrările pentru modernizarea transportului feroviar vor începe din această toamnă, aşa cum stipulează proiectul. În plus, de o "schimbare la faţă" ar trebui să beneficieze şi personalul Gării Baia Mare. Mentalităţile comuniste încă se păstrează, fapt reclamat de mai mulţi băimăreni.
"Când oi vedea, oi crede. Ştiţi vorba aia: «lupu-şi schimbă păru’...»? Degeaba or băga bani aci dacă oaminii tăt aşe să poartă. Îi vorba de cum eşti crescut. Dacă lumea a mai mere cu naşu’, nu s-a schimba nimica în veci", spune Petre F., din Baia Mare.

• O licitaţie fără participanţi

Potrivit proiectului, noua Gară CFR Baia Mare va avea pasaj subteran şi lifturi la peroane pentru persoanele cu handicap, spaţii comerciale în interior, precum şi o serie de birouri şi spaţii cu destinaţie specială. Municipalitatea băimăreană nu va contribui cu niciun leu la modernizarea staţiei CFR Baia Mare, toţi banii provenind din fonduri europene nerambursabile. În schimb, Primăria îşi propune să elaboreze un Plan de Urbanism Zonal (PUZ) pentru zona respectivă, din care să facă parte şi viitoarea "eurogară". Acest demers a mai existat în planurile autorităţilor locale, însă la licitaţiile adecvate organizate de Primăria Baia Mare nu s-a prezentat nicio firmă de arhitectură şi design. Cristian Anghel speră ca de data asta să se adjudece licitaţia şi să se poată elabora un PUZ relevant pentru zona Gării Baia Mare.

O femeie din Craiova a rămas fără 3.000 de lei din banii câştigaţi de fiul său în misiunile îndeplinite în Irak, luni, după ce a schimbat 3.800 de euro la casa de schimb valutar Saralex de la parterul magazinului Unirea. Autorităţile dau vina pe legislaţie şi spun că duc o „luptă“ surdă cu avocatul Podgoreanu, patronul SC Saralex Grup SRL, care profită de orice portiţă din lege. Amănunte în Gazeta de Sud.

Cei care conduc Direcţia Generală a Finanţelor Publice (DGFP) Gorj nu se pot plânge, nici măcar în glumă, de criza economică care i-a îngenuncheat pe mai toţi gorjenii. Şefii de la Fisc au şi ei datorii la bănci, dar beneficiază de venituri atât de mari încât creditele bancare făcute pentru case şi maşini de lux li se par o adevărată bagatelă. Finanţiştii în cauză nu sunt căutaţi la conturi, iar unii sprijină destul de frecvent campanii electorale ori oameni politici importanţi, asta dacă nu chiar ei fac parte dintr-un partid politic care le-a asigurat postul şi, implicit, banii, pentru următorii ani.

Directorul coordonator al DGFP Gorj, Ion Cupă, personaj destul de controversat datorită amiciţiei sale cu Ionel Manţog, deţine o serie de bunuri imobile care dacă ar fi să le valorifice ar valora sume mari de bani. Printre acestea se numără două terenuri intravilane în Drobeta Turnu Severin, a căror suprafaţă este de 875 de metri pătraţi şi respectiv 500 de metri pătraţi, terenuri pe care şeful finanţelor gorjene le-a achiziţionat în anul 2007. Tot în Drobeta Turnu Severin acesta mai deţine şi o casă de locuit, dobândită prin cumpărare, tot în anul 2007, casă care are o suprafaţă de 473 metri pătraţi. Cupă s-a gândit şi la confortul şi siguranţa proprie atunci când merge pe drumurile publice, iar în anul 2006 şi-a achiziţionat un autoturism de teren marca Hyundai Santa Fe.
Potrivit declaraţiei de avere, directorul coordonator al DGFP Gorj este, în acelaşi timp, dator vândut băncilor. Acesta are debite bancare ce însumează aproape 150.000 de euro sau echivalentul a şase miliarde de lei vechi. Aceste datorii îl lasă pe Cupă să doarmă liniştit noaptea deoarece beneficiază de protecţia ,,portocalie” a PD-L. Din funcţia de director executiv pe care acesta a ocupat-o în cadrul DGFP Mehedinţi, Cupă a câştigat anul trecut suma de peste 110 mii de lei, bani din care, probabil, şi-a plătit şi locul de director de la Gorj.
Paraschivu, un bugetar moşier

Directorul coordonator adjunct al Direcţiei Generale a Finanţelor Publice Gorj, Gheorghe Paraschivu, cel care a condus instituţia până nu demult din postul de ,,general”, are o avere impresionantă în ciuda vârstei sale destul de ,,fragede”. Acesta deţine, alături de soţia sa Ileana Nicoleta, nu mai puţin de şase terenuri în comunele Băleşti, Runcu şi în municipiul Târgu-Jiu. Trei dintre proprietăţi au fost primite moştenire, „se laudă” Paraschivu în propria declaraţie de avere, în timp ce restul proprietăţilor au fost cumpărate din salariul său de bugetar. Numai pentru aceste terenuri, familia Paraschivu achită anual un impozit în valoare de aproximativ 700 de lei. Familia se mai bucură de altfel şi de încă trei locuinţe, două situate în Runcu, tot moştenire, şi una la Târgu-Jiu, bun al ambilor soţi. Paraschivu se bucură, din păcate, doar de un autoturism marca Ford, fabricat în 2001, semn că familia pune mai mult accentul pe proprietăţi decât pe maşinile de lux. Soţii au înstrăinat, de asemenea, anul trecut, un apartament pentru un preţ de peste 3,6 miliarde de lei vechi. Directorul de la Finanţe are şi ceva datorii la două bănci, adică aproximativ 33.000 de euro pe un credit cu ipotecă alături de alţi peste 13.000 de lei împrumutaţi.
Gheorghe Paraschivu a câştigat anul trecut peste un miliard două sute de milioane de lei din salariul de director la Fisc, peste 800.000 de lei vechi de pe urma activităţii didactice de la Universitatea ,,Constantin Brâncuşi”, alţi peste 350.000 de lei vechi de la Universitatea ,,Titu Maiorescu” şi peste 335 de lei noi de la un concurs.
Trezorierul are o Dacia veche

Spre deosebire de marii directori ai instituţiei, şeful Trezoreriei, Nicolae Berculescu, nu se poate lăuda cu terenurile sau cu autoturismele obţinute, dar are o avere în conturi. Nicolae Berculescu nu are nici un teren, iar singura locuinţă deţinută este un apartament situat pe Aleea Smîrdan, cumpărat în anul 2003. Vechiul automobil Dacia, care împlineşte în acest an 23 de ani, este încă păstrat de Nicolae Berculescu în ,,trezoreria” familiei. Locul acesteia i-a fost luat de un Logan fabricat în 2007. Bijuteriile, obiectele de artă şi cult nu există în proprietatea trezorierului-şef, însă conturile deschise în 1998 şi în anul 2007 sunt doldora de bani. Însă, cel care se ocupă de banii Finanţelor Publice nu specifică dacă valoarea depunerilor sunt în lei sau în euro. Agoniseala lui Nicolae Berculescu se ridică la valoarea de 139.000. Pe de altă parte, lipsa datoriilor şi venitul anual care se ridică la frumoasa sumă de 163.455 lei nu au cum să îi strice somnul trezorierului.

Sindicaliştii de la Romlag SA Braşov cer statului sã şteragã datoriile istorice de 7 milioane lei acumulate de societate, deoarece societatea se aflã în imposibilitatea de a plãti aceste datorii, în condiţiile în care comenzile lunare se ridicã la aproximativ 550.000 de lei.
Deşi societatea are comenzi, în special din Egipt şi Iran, cei 130 de muncitori nu reuşesc sã facã faţã comenzilor şi chiar sînt nevoiţi sã renunţe la concediu pentru a onora comenzile, potrivit Marianei Cojocaru, lider de sindicat al societãţii Romlag. În plus, în luna octombrie, Direcţia Generalã a Finanţelor Publice Braşov va demara procesul de insolvenţã al societãţii, deaorece debitele acumulate la bugetul statului sînt extrem de mari.

Câteva sute de locuitori din localităţile hunedorene Fizeşti şi Galaţi au rămas izolaţi, în noaptea de duminică spre luni, din cauza ploilor torenţiale care au provocat viituri şi inundaţii. Mai multe poduri şi podeţe au fost distruse. După ploaia care a durat aproape o oră, apele au luat păsările localnicilor şi le-au distrus culturile agricole. În mai multe case, apa a ajuns şi la trei metri. În acelaşi timp, ieri dimineaţă, circulaţia feroviară între Simeria şi Petroşani s-a desfăşurat pe o singură linie, după ce un mal de pământ s-a surpat peste calea ferată din cauza ploilor. Surparea de teren a afectat linia CF 202 Simeria-Petroşani-Târgu Jiu-Filiaşi-Craiova. Au fost înregistrate întârzieri de trenuri din cauza circulaţiei deviate. Linia pe care s-a surpat malul de pământ a fost curăţată de către angajaţii CFR, iar circulaţia a fost reluată după circa 15 ore.

Ultima editie a Festivalului Verii din Onesti, care a avut loc vineri, sâmbata si duminica, in parcul municipal, a fost considerata cea mai reusita din intrega istorie a manifestarii. Reprezentantii organizatorilor, Primaria si Consiliul Local Onesti, precum si cei ai Casei de Cultura, care au coordonat programul artistic, au apreciat ca a fost o editie de vârf a festivalului si ca s-a inregistrat si un record in privinta numarului de participanti la manifestare. Unii au apreciat ca in parcul central al Onestiului au fost circa 20.000 de participanti, dar altii sunt de parere ca cifra a fost mai mare, de pâna la 30.000 de oameni. Recordul in privinta numarului de participanti a fost explicat si de vremea frumoasa, care a permis ca nu numai onestenii sa vina in parc, ci si oamenii din localitatile invecinate, de pe Valea Trotusului, Valea Tazlaului, Valea Casinului si Valea Oituzului. “Tot un record s-a inregistrat si in privinta numarului de comercianti, care au venit la festival de prin toate colturile tarii, de la Piatra Neamt, de la Târgu Mures sau din Satu-Mare – a apreciat primarul Emil Lemnaru. E vorba si de un efect al crizei economice, pentru ca agentii economici au avut de suferit la capitolul vânzari si, din acest motiv, ei au venit la Onesti de la mare distanta, pentru a-si comercializa produsele. Mai e o explicatie pentru numarul mare de participanti: onestenii care lucreaza in strainatate s-au intors acasa, in concedii, iar festivalul a fost, pentru ei, un prilej de a se reuni in familie si de a-si petrece timpul liber intr-o atmosfera de sarbatoare. Totul a iesit foarte bine, chiar peste asteptarile noastre”.

Artistii din Onesti, in prima linie

Desi la Onesti au concertat artisti renumiti din tara, un aport deosebit l-au avut copiii care se pregatesc la Casa de Cultura, in cadrul scolii proprii, dar si de la scoala de muzica a maestrului Eugen Bertea si de la scoala de dans “GCMC”, multipla campiona mondiala la festivalul de la Sanremo. Astfel, pe scena din parcul municipal au urcat interpretii Iuliana Iga, Ioana Mersoiu, Iustin Gondos, Andrada Bratoveanu, Jade Afloarei, Mara Suditu, Denisa Axinia, Maria Caleap, Teodora Dumbraveanu, Dalina Popov, Silvia Horeanga si multi alti interpreti, precum si trupa de dans “Symbol” (“GCMC”) si fanfara municipiului, dirijata de maestrul Eugen Bertea. “De la Casa de Cultura, au fost 56 de copii, in total, la care s-au adaugat si cei din Moinesti sau din Târgu Ocna”, ne-a spus Nicu Pârvu, unul dintre prezentantorii spectacolelor si coordonator al programului artistic. Concerte separate au sustinut artistii adulti, Florin Popa, Romeo Ifrim, Lica Chitcan si Mihai Teleaga. Dintre oaspetii sositi la Onesti, un mare succes la public l-au avut Matilda Pascal Cojocarita, ansamblul “Busuiocul” si trupele Akcent, Ride, Autentic, Banditos si Fly Project, care si-au facut fani inca de la editiile anterioare ale festivalului.

Mircea Baniciu: “Când se leaga niste lucruri, ne bucuram si noi si ne place”

Unul dintre concertele de mare succes a fost si cel sustinut de Mircea Baniciu si Vladi Cnejevici, care au interpretat in special piese mai vechi, inclusiv din repertoriul formatiei Phoenix. Spectatorii mai in vârsta au gustat din plin melodiile lui Baniciu, dar spectacolul a fost foarte bine apreciat si de tineri, care au fost prezenti in numar mare in fata scenei. Multi stiau si versurile pieselor mai cunoscute, chiar daca acestea erau foarte vechi. Mircea Baniciu si Vladi Cnejevici, care au mai concertat la Festivalul Verii, dar cu ani in urma, ne-au spus ca reintâlnirea cu Onestiul a fost una de exceptie. “Publicul a fost minunat, vremea a fost foarte frumoasa, iar sonorizarea a fost foarte buna - a apreciat Mircea Baniciu. Când se leaga niste lucruri, ne bucuram si noi si ne place. A fost foarte frumos”. Mircea Baniciu si-a amintit cu placere si de editia din urma cu 11 ani a festivalului, atunci când el si-a sarbatorit ziua de nastere in parcul din Onesti, impreuna cu Vladi Cnejevici si Ovidiu Lipan Tandarica, dupa ce a concertat impreuna cu Florian Pitis si Pasarea Colibri. “A fost exceptional anul acesta, mai ales ca noi nu am mai fost cam de multa vreme la Onesti”, ne-a spus si Vladi Cnejevici.

Alexandra Ungureanu a avut emotii

Cel mai intens moment din cadrul festivalului a fost concertul sustinut de Alexandra Ungureanu, care a incheiat seara zilei de sâmbata si care era asteptata cu interes de publicul din orasul ei natal. Pentru Alexandra a fost o premiera, pentru ca ea nu a mai concertat la Festivalul Verii, ci doar in alte locuri din municipiu. “Am emotie, pentru ca e prima oara când spun < >, in cadrul unui festival in aer liber – ne-a spus Alexandra, inainte de a urca pe scena. Am sustinut concerte in multe locuri din Onesti, chiar si in discoteca, dar niciodata la festivalul din parc. In plus, am trecut mai inainte prin oras si mi s-a parut ca e pustiu si ca toti sunt in parc, la festival. Atmosfera e foarte frumoasa, de sarbatoare, si pot sa spun ca e mai frumos decât in alte orase, unde am participat la evenimente similare”. Alexandra Ungureanu a urcat pe scena impreuna cu baietii de la trupa Crush, cu care ea are o veche colaborare, iar piesele interpretate au fost mai vechi, dar foarte cunoscute si chiar consacrate. Ea ne-a spus ca are foarte multe piese noi in lucru, care se vor regasi pe doua albume ce vor fi lansate in toamna, dar ca a preferat sa prezinte melodiile cunoscute, care au devenit hituri in utlimii ani. “Am lasat suprizele pentru la toamna, când vom lansa cele doua albume”, ne-a mai spus Alexandra.

Consiliul Local Municipal (CLM) Constanţa s-a întrunit, sîmbătă, într-o şedinţă extraordinară ce a avut un singur punct pe ordinea de zi, privind emiterea acordului CLM în vedere promovării unei hotărîri de Guvern pentru transmiterea terenului în suprafaţă de 6 hectare aferent unităţii Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Constanţa, din domeniul public al statului şi administrarea Ministerului Administraţiei şi Internelor în domeniul public al municipiului Constanţa şi administrarea CLM. În urma promovării acestei hotărîri de Guvern, municipalitatea ar urma să intre în posesia terenului pe care îl va folosi pentru a începe construcţia unui nou cartier de locuinţe ieftine pentru tineri. Hotărîrea a fost aprobată cu unanimitate de voturi. Primarul Radu Mazăre a declarat după şedinţa extraordinară că hotărîrea de sîmbătă vine în urma unei solicitări de corectură a Ministerului Justiţiei. „Mă chinui de şase luni de zile pentru a lua cele şase hectare de teren de la Poliţia de Frontieră la Primăria Constanţa, pentru a demara construcţia cartierului etapa a doua şi etapa a treia de locuinţe ieftine pentru tineri. Am făcut şedinţă extraordinară astăzi (n.r. sîmbătă), urmînd ca luni hotărîrea de consiliu să ajungă la Bucureşti şi sper ca în şedinţa de Guvern de săptămîna asta care vine, pentru că nu ar mai fi niciun impediment, să trecem cele şase hectare la Primărie, urmînd ca în termen de două zile să aprobăm studiul de prefezabilitate pentru cartierul de locuinţe şi să înceapă construcţia prin luna noiembrie“, a declarat Radu Mazăre. În ceea ce priveşte cartierul din strada Baba Novac, primarul a declarat că în proporţie de 70% lucrările sînt în termen, restul de 30 % fiind nişte întîrzieri la firmele care le aveau şi nu au mai putut finanţa, lucrările fiind transferate către alte firme care au bani, care au finanţarea şi vor recupera întîrzierea.

Edilul-şef al Capitalei, Sorin Oprescu, a anunţat că va cere anularea procedurii de achiziţie prin care Administraţia pentru Supravegherea câinilor voia să cheltuiască 900.000 de euro pentru a da în folosinţă adăpostul pentru câini din comuna Mihăileşti, judeţul Giurgiu.

Motivul: consilierii nu au aprobat această investiţie. „Legea este una pentru toţi. Dacă Administraţia nu anulează licitaţia, o voi anula eu. Înainte să se dea drumul la licitaţie, valoarea investiţiei trebuie stabilită de Consiliul General al Capitalei”, a declarat primarul general.

Buzunarele firmelor care au contracte cu municipalitatea se umfla in plina criza. Primaria a suplimentat lucrarile din oras. In total, se vor cheltui 8 milioane de lei, fara licitatie. Trei sferturi din suma vor merge catre Euroconstruct Group. Adica, tocmai firma care a fost obligata sa refaca strada Costache Negri, pe care o asfaltase cu picioarele.

Municipalitatea ieseana a decis sa ofere pe tava o suma impresionanta pentru aceasta perioada de criza financiara. In jur de opt milioane de lei au fost dirijati fara licitatie pentru lucrari de asfaltare si pavare a trotuarelor. O firma este marea cistigatoare a acestui artificiu facut la marginea legii. Societatea Euroconstruct Group ar urma sa beneficieze de aproximativ sase milioane de lei din cele opt milioane lei.

Lucrari proaste, premiate cu inca o comanda

Ca si in urma cu doi ani, municipalitatea a majorat doua contracte prin acte aditionale. Mare parte din sume reprezinta insa lucrari noi, nu suplimentari ale unor investitii prinse in contractele initiale. Finantarea acestor lucrari se face cu bani din creditul Dexia, imprumut care trebuie rambursat de ieseni in urmatorii 20 de ani. Unul din contractele majorate de municipalitate este cel pentru etapa a doua din "Marea Asfaltare". "Actul aditional are o valoare de aproximativ sase milioane lei. Trebuie sa asfaltam strazi precum Canta si Arcu. Aici s-au terminat lucrarile de modernizare a liniilor de tramvai. Se va lucra la aceleasi preturi obtinute la licitatia de anul trecut. Sintem in limita a 50% din contractul initial. Toate aceste lucrari trebuie finalizate pina la sfirsitul acestui an", a declarat Mihai Chirica, directorul tehnic al Primariei. Astfel, in total, majorarea de la "Marea Asfaltare" are o valoare totala de aproximativ sase milioane lei, fara TVA. Mai mult de jumatate din suma este reprezentata de modernizarile necesare pentru strada Canta. Lucrarile sint estimate la peste 3,5 milioane lei, fara TVA si vor fi realizate de firma Euroconstruct Group. Societatea a fost preferata de municipalitate, chiar daca de curind Euroconstruct Group a fost nevoita sa asfalteze in totalitate strada Costache Negri. Artera a fost modernizata prin acelasi program finantat prin creditul Dexia. Lucrarea nu a rezistat insa nici doi ani si a fost refacuta cu fondurile firmei private pentru ca era inca in perioada de garantie.

Citadin prinde firimituri

O alta lucrare importanta din acest act aditional va fi atribuita firmei Citadin. Societatea din subordinea Consiliului Local va lucra de 1,2 milioane lei, fara TVA pe strada Arcu. Si aici s-au realizat lucrari la liniile de tramvai. Lucrarile noi au fost adjudecate firmelor care mai au de executat cele mai putine lucrari din contractul initial. "Mai sint prinse doua parcari in acest act aditional. Pina la aproximativ 300.000 lei va costa amenajarea parcarii de linga bulevardul Alexandru cel Bun, situata intre pasarela si Piata Voievozilor. Vom mai amenaja o parcare in spatele cinematografului Dacia. Acolo lucrarea va costa 300.000 - 400.000 lei", a explicat Chirica. Contractul suplimentat acum de municipalitate are o valoare initiala de 22,5 milioane lei, fara TVA. Banii au fost impartiti de Euroconstruct Group, Citadin si Compania Feroviara Cimpulung Moldovenesc pentru lucrari de modernizare a 48 de strazi din municipiu.

Un alt contract suplimentat de municipalitate este cel de amenajare a trotuarelor cu pavele. Si aici, Primaria lucreaza cu firma Eruconstruct Group. Contractul initial a fost de zece milioane lei, cu tot cu TVA. Acum, firma va primi comanda de la Primarie pentru a continua montarea de pavele pe trotuare, pentru inca doua milioane lei, inclusiv TVA. "Mai sint de finalizat lucrari prin cartierul Alexandru cel Bun. Vom pune pavele si pe trotuarele a doua strazi la care se lucreaza in prezent la liniile de tramvai. Pe Cuza Voda se vor amenaja trotuarele cu pavele, la fel si in Tatarasi, pe Vasile Lupu", a precizat Chirica.

Contractele pentru asfaltarea strazilor par o mina cereasca pentru firmele care prind contracte cu bugetul local. Primul mare contract de modernizare strazi a avut initial o valoare de aproape 40 milioane lei, cu tot cu TVA. Pina la sfirsit insa, valoarea contractului a ajuns la aproape 60 milioane lei, cu tot cu TVA. Si atunci, mare parte din majorare a plecat pentru lucrari noi, nu suplimentarea unor lucrari prinse in contractul initial. Si la primul contract, marele cistigator a fost firma Euroconstruct Group. Societatea a primit 23 milioane lei, cu TVA, din totalul de 60 milioane lei si a depasit chiar firma Consiliului Local. Citadin a lucrat doar de 16 milioane lei, cu TVA, in conditiile in care era liderul asocierii de la licitatie.

Euroconstruct primeste peste 10 milioane de euro de la Primarie

In ultimii ani firma Euroconstruct a cistigat numeroase contracte importante pe bani publici. In total, societatea a adunat contracte de peste 50 milioane lei. Aceasta este valoarea cu TVA a contractelor derulate sau aflate in derulare intre municipalitate si Euroconstruct. Cele doua etape din "Marea Asfaltare" au adus firmei pina acum in jur de 32 milioane lei, cu TVA. Alte 4,2 milioane lei, cu TVA va aduce suplimentarea contractului de la aceasta a doua etapa din "Marea Asfaltare". Veniturile societatii vor fi rotunjite cu banii din contractul de montat pavele pe trotuarele din municipiu. La data semnarii contractului, sefii Primariei au spus ca valoarea contractului este de 8,1 milioane lei, fara TVA, adica aproape 10 milioane lei, cu TVA. Acum contractul a fost suplimentat cu alte 2 milioane lei. Euroconstruct a cistigat in acest an si un contract la DSPM. Cu bani alocati de la bugetul local directia din subordinea Primariei va plati amenajarea aleilor din Cimitirul "Sfintii Petru si Pavel". Valoarea initiala a contractului este de 2,65 milioane lei, cu TVA. In timp, societatea a prins si contracte mai mici ca valoare cu municipalitatea. Un astfel de exemplu este amenajarea centrului de cartier al Primariei din cartierul Alexandru cel Bun sau amenajarea terenului sintetic de la Clubul de fotbal Politehnica. Aceeasi societate a refacut si monumentul de la Ripa Galbena.

Râşnov şi Bucegi vor fi primele destinaţii turistice româneşti promovate cu finanţare europeană, în baza unor contracte care vor fi semnate astăzi de ministrul Turismului, Elena Udrea, şi primarul oraşului Râşnov, Ioan Veştea. Fiecare din cele două proiecte are o valoare de un milion de lei.
Cele două contracte sunt primele dintr-o serie de 19, care urmează să fie semnate în perioada imediat următoare.

Şoferii pot dormi liniştiţi, deoarece Codul Rutier nu va fi modificat.

Vitezomanii nu vor înfunda puşcăria, iar jandarmii şi poliţiştii comunitari nu vor putea testa şoferii cu etilotestul în timpul unor controale organizate în trafic, aşa cum prevede acum un proiect de act normativ care ar trebui să modifice actuala legislaţie, gândit de reprezentantul Ministerului Transporturilor în Consiliul Interministerial pentru Siguranţa Rutieră (CISR).

Asigurările au venit, ieri, din partea reprezentanţilor Ministerului Adminis traţiei şi Internelor (MAI), care contestă vehement proiectul. „Acest proiect este plin de aberaţii. Este o tâm penie făcută de o minte bolnavă. Există într-adevăr o Strategie de Siguranţă Rutieră, dar aceasta are cu totul alte obiective, care se vor concretiza prin ample acţiuni preventive şi controale ale Po liţiei Rutiere pe toate drumurile na ţionale, aşa cum am stabilit, de altfel, împreună cu colegii noştri din cadrul TISPOL (organizaţie în care activează toate forţele de poliţie rutieră din Uniunea Europeană). Şi nota de fundamentare a strategiei, concepută iniţial de CISR, a fost o varză. Am avizat-o doar pe jumătate”, au precizat sursele citate.

Opinia oficialilor MAI este susţinută şi de şeful Poliţiei Rutiere, comisar- şef Lucian Diniţă: „Este o aberaţie tipic românească. (...) Doar bomba atomică ne mai poate salva”. Şoferii pot dormi liniştiţi, deoarece Codul Rutier nu va fi modificat.

Vitezomanii nu vor înfunda puşcăria, iar jandarmii şi poliţiştii comunitari nu vor putea testa şoferii cu etilotestul în timpul unor controale organizate în trafic, aşa cum prevede acum un proiect de act normativ care ar trebui să modifice actuala legislaţie, gândit de reprezentantul Ministerului Transporturilor în Consiliul Interministerial pentru Siguranţa Rutieră (CISR).

Asigurările au venit, ieri, din partea reprezentanţilor Ministerului Adminis traţiei şi Internelor (MAI), care contestă vehement proiectul. „Acest proiect este plin de aberaţii. Este o tâm penie făcută de o minte bolnavă. Există într-adevăr o Strategie de Siguranţă Rutieră, dar aceasta are cu totul alte obiective, care se vor concretiza prin ample acţiuni preventive şi controale ale Po liţiei Rutiere pe toate drumurile na ţionale, aşa cum am stabilit, de altfel, împreună cu colegii noştri din cadrul TISPOL (organizaţie în care activează toate forţele de poliţie rutieră din Uniunea Europeană). Şi nota de fundamentare a strategiei, concepută iniţial de CISR, a fost o varză. Am avizat-o doar pe jumătate”, au precizat sursele citate.

Opinia oficialilor MAI este susţinută şi de şeful Poliţiei Rutiere, comisar- şef Lucian Diniţă: „Este o aberaţie tipic românească. (...) Doar bomba atomică ne mai poate salva”.

Liderul sindicatului din petrol, Liviu Luca, este contestat în justiţie chiar de oamenii pe care pretinde că-i reprezintă. Mii de salariaţi ai Petrom, nemulţumiţi de afacerile pe care Liviu Luca le face pe banii lor prin intermediul Asociaţiei Salariaţilor Petrom, îşi cer drepturile în instanţă şi vor desfiinţarea acestui instrument pe care controversatul lider sindical l-a creat drept paravan pentru accesul la pachetul de 8% din acţiunile companiei
...
Telenovela vânzării către salariaţii Petrom a 8% din acţiunile companiei a ajuns la un nou episod! Care se toarnă de data aceasta în justiţie. Astfel, peste opt mii de salariaţi ai Petrom au deschis o acţiune în judecată împotriva creaţiei „baronului sindical“ Liviu Luca - Asociaţia Sala-riaţilor Petrom (PAS) .

PAS-ul lui Luca, tras la răspundere

Nemulţumirea principală a salariaţilor este aceea că acest organism
, creat iniţial pentru achiziţionarea a 8% din acţiuni care le reveneau după privatizarea Petrom, a fost capitalizat prin reţinerea unor sume consistente din salariile şi sporurile lor, dar fără a le aduce vreun beneficiu.
Miile de actuali şi foşti lucrători din Petrom cer să fie despăgubiţi, să desfiinţeze PAS, dar şi să fie reglementat juridic regimul celebrului deja pachet de 8% din acţiuni.
Fără vreo coordonare efectivă, fără suport mediatic şi înfruntându-l tocmai pe cel care ar trebui să le reprezinte interesele, adică liderul sindical Liviu Luca, salariaţii ar putea nărui prin acţiunea lor ceea ce presa a considerat a fi o inginerie financiară estimată la peste 700 de milioane de euro.

În septembrie, se joacă în justiţie

Salariaţii Petrom care au acţionat PAS-ul în judecată nu s-au organizat într-un singur grup, ci au preferat să acţioneze individual sau în grupuri separate, la mai multe instanţe de judecată din ţară.
Cotidianul „Curentul“ a intrat în contact cu o parte a salariaţilor care au dat în judecată PAS, iar din câte se pare primul dintre aceste procese va acea loc pe 24 septembrie, la Judecătoria Sectorului 1 din Bucureşti, în care oamenii de la Petrom vor fi reprezentaţi de casa
de avocatură Turculeanu şi Stănciulescu.
Între timp
, continuă şi negocierile cu PAS-ul lui Luca, negocieri despre care menţionata casă
de avocatură a refuzat totuşi să ofere detalii.
Pe scurt, salariaţii cer retragerea din PAS a asociaţilor, despăgubirea oamenilor pentru perioada dintre înscriere şi retragere, anularea unor contracte de vânzare-cumpărare a unor societăţi şi/sau acţiuni deţinute, acolo unde nu s-a luat aprobarea Adunării Generale a Aso-ciaţilor şi unde preşedintele nu a avut mandat pentru asta şi reglementarea juridică a pachetului de 8% din acţiuni.

Gâlceavă pe 8%

Pachetul de acţiuni care ar trebui să revină salariaţilor Petrom a constituit o miză extrem de importantă, cotată de unii la peste 700 milioane de euro, cu şansa de a depăşi miliardul în perioada următoare. Pentru acest „premiu“ s-au războit, printre alţii, gruparea Luca-Vîntu, dar şi miliardarul Dan Voiculescu, lider al Partidului Conservator şi patron din umbră al Intact Media, care cuprinde, printre altele, posturile de televiziune Antena 1, 2 şi 3.
De-a lungul anilor, guvernul a iniţiat mai multe ordonanţe de urgenţă contradictorii referitoare la destinaţia celor 8% sau la modul cum vor fi ele vândute către salariaţi. După ce la un moment dat Ministerul Economiei hotărâse ca vânzarea să se facă prin intermediul PAS, AVAS a revenit la sfârşitul anului trecut şi a iniţiat o hotărâre prin care acţiunile să fie vândute direct salariaţilor, scoţând din ecuaţie asociaţia lui Liviu Luca.

Ce este şi ce face PAS ?

Asociaţia Salariaţilor din compania Petrom a fost creată, cel puţin oficial, în octombrie 2000, de către Liviu Luca, liderul sindicatului din această companie şi al cărui principal consultant în afaceri este după propriile mărturisiri extrem de controversatul om de afaceri Sorin Ovidiu Vîntu.
Absolut anonimă în primii ani, PAS a ajuns în atenţia publicului după privatizarea Petrom din 2004, când a anunţat brusc faptul că peste 55.000 de oameni, angajaţi ai acestei companii din 2003 încoace, au cedat asociaţiei prin împuternicire notarială dreptul de a negocia şi a cumpăra cele 8% din acţiuni, vândute de către Ministerul Economiei.
În acest scop, PAS a creat un patrimoniu în vederea acumulării fondurilor necesare achiziţionării acestui pachet de acţiuni.
Iar banii pentru atingerea acestui obiectiv nu puteau să vină decât din buzunarele lucrătorilor de la Petrom.

Judecătorii şi procurorii, supăraţi că au rămas fără sporul de stres de 50% din salariu, au intentat nu mai puţin de 150 de procese pentru a suspenda actele administrative care eliminau acest venit. Astfel că secţia de Contencios-Administrativ a Curţii de Apel Bucureşti va avea o vară plină, pentru că o parte din aceste procese se vor desfăşura în lunile iulie - august, urmând ca restul să fie judecate în septembrie. Astfel, potrivit portalului instanţelor de judecată, procesele intentate de magistraţi şi personalul auxiliar din justiţie Ministerului Justiţiei sau procurorului general au ocupat toate şedinţele din lunile iulie şi august. Mai mult, zecile de acţiuni trimise vineri, 10 iulie, de magistraţi din toată ţara către Curtea de Apel Bucureşti au primit, din aceeaşi cauză, termen pentru luna septembrie, deşi ar fi trebuit judecate în regim de urgenţă. Potrivit unor surse din magistratură, orice alt proces, al oricărui alt contribuabil, care ar trebui judecat de urgenţă la secţia de Contencios-Administrativ şi Fiscal a Curţii de Apel Bucureşti va primi
termen începând cu luna septembrie, având în vedere că procesele magistraţilor au ocupat zilele de judecată din vacanţă.

reşedintele Traian Băsescu a declarat, duminică, la Ramallah, că trebuie eliminată politica precondiţiilor pentru inceperea negocierilor de stabilire a păcii in Orientul Mijlociu, şi a făcut, in acelaşi timp, un apel la toate grupările palestiniene, să inţeleagă nevoia reconcilierii interne.
După discuţiile purtate cu preşedintele Autorităţii Naţionale Palestiniene, şeful statului roman a susţinut că, in intalnirile pe care le-a avut anterior cu şefii de stat din Israel, Liban, Irak, Egipt, Iordania, a constatat o dorinţă unanimă de pace."Dacă imi permiteţi o apreciere personală cu privire la condiţiile in care pacea poate să poposească in sfarşit in Orientul Mijlociu, dincolo de respectarea foii de parcurs aşa cum ea a fost stabilită, există un element cheie care trebuie să devină parte a procesului de pace, şi anume renunţarea la precondiţii. Aproape toţi actorii implicaţi, aproape toţi factorii de decizie din Orienul Mijlociu par a avea ca primă grijă precondiţiile", a apreciat Traian Băsescu.
Preşedintele a arătat că punctul de vedere al Romaniei este că pană cand nu se va renunţa la precondiţii procesul de pace va fi pus sub semnul intrebării, "ca reluare a discuţiilor sincere".
"Vreau să mai spun public un lucru, am constatat că toţi şefii de stat inţeleg priorităţile celorlalţi şefi de stat, din acest motiv mi se pare eronat să se continue politica precondiţiilor pentru inceperea negocirilor", a arătat Băsescu.
Dealtfel, răspunzand unei intzrebări venite din partea presei palestiniene, şeful statului a arătat că ceea ce statele au stabilit drept precondiţii pentru inceperea negocierilor ar trebui să devină de fapt elemente cheie in cadrul negocierilor. "Toate statele şi-au creat un sistem de precondiţii, toţi ştiu că precondiţiile oricum sunt punctul cheie in negociere şi atunci de ce să le mai punem ca precondiţii? Să incepem negocierile ştiind că aceste puncte sunt esenţiale in discuţii", a spus Băsescu.
"Cand spun că nouă ni se pare o condiţie esenţială ca toate statele să renunţe la precondiţii chiar o spun cu toată sinceritatea şi aici inţeleg mai multe lucruri, şi am să fac referire şi la intrebarea directă care este incetarea implantărilor israeliene in teritoriile ocupate. Aşa este, este tot o precondiţie, dar tot o precondiţie este şi solicitarea Siriei ca Israelul să părăsească inainte de inceperea negocierilor inălţimile Golan, cum tot o precondiţie este şi acceptarea planului arab cu o abordare de genul "take it or leave it". Sunt foarte multe idei bune
şi eu am convingerea că aşa cum statele arabe au formulat un plan de pace cuprinzător, in mod egal şi Israel are dreptul să aibă o altă abordare cu privire la puncte din acest program şi ele trebuie discutate, cum şi Palestina are dreptul ca Israelul să nu mai continue implantările in teritoriile ocupate", a detaliat şeful statului, pornind de o afirmaţie a unui jurnalist palestinian.
Mai mult, şeful statului a lansat şi un apel către toate grupările palestiniene, cerandu-le să inţeleagă nevoia reconcilierii interne, ca o condiţie pentru un dialog credibil cu Israelul. "Apelul meu către prietenii palestinieni este să-şi flexibilizeze poziţiile in aşa fel incat misiunea asumată de Egipt, aceea a reconcilierii interne a Palestinei, să devină o realitate. Vreau să rog grupările palestiniene să aibă in vedere că Palestina trebuie să devină credibilă in negocierile cu Israelul şi din regiune in primul rand prin unitate internă", a spus Băsescu.
Preşedintele a transmis aprecierea pentru activitatea desfăşurată de premierul palestinian Salam Fayyad in vederea stabilizării economiei şi imbunătăţirea performanţei acesteia, arătand că oficialii palestinieni şi-au exprimat sprijinul pentru organizarea unei misiuni economice palestiniano-romane la Bucureşti.
Băsescu a subliniat disponibilitatea Romaniei de a contribui la procesul de reconstrucţie a teritoriilor palestiniene şi de a susţine instituţiile palestiniene in derularea de programe
de pregătire a personalului specializat.
"L-am informat pe domnul preşedinte Abbas asupra deciziei Romaniei de a suplimenta numărul de burse care urmează a fi acordate pentru cetăţenii palestinieni in anul şcolar 2009-2010, in continuarea celor discutate cu domnul preşedinte la Bucureşti anul trecut", a mai spus preşedintele.
Intrebat despre data la care se va deschide oficiul diplomatic de la Ramallah, şeful statului a dezvăluit că intenţia iniţială era ca acesta să fie inaugurat chiar in ziua vizitei sale la Autoritatea Palestiniană. Totuşi, pentru că sediul in care oficiul va funcţiona nu este intr-o stare tehnică şi de securitate corespunzătoare, deschiderea sa se va face peste cateva săptămani.

DNA Constanta
i-a pus sub urmarire penala pe fostul guvernator al Deltei Paul Cononov si pe Ioan Papuc, director economic ARBDD. Ei sunt acuzati de abuz in serviciu si nereguli in administrarea
fondurilor europene si bugetare si in administrarea patrimoniului public din Delta.

Fostul guvernator al Administratiei Rezervatiei Biosferei «Delta Dunarii» (ARBDD) Paul Cononov si Ioan Papuc, director economic al ARBDD, sunt urmariti penal pentru abuz in serviciu si gestionare frauduloasa a fondurilor bugetare si a domeniului public din Delta. Ancheta este realizata de DNA Constanta, in baza a doua acte de control
realizate de Curtea de Conturi. Procurorii au retinut din rapoartele controlorilor financiari ca fostul guvernator Cononov si directorul Papuc ar fi efectuat deconturi catre 11 firme de constructii fara sa existe acte doveditoare care sa ateste ca lucrarile platite s-au realizat. Suma in discutie este de peste un milion de lei. Anchetatorii cred ca o suma similara ar fi fost cheltuita ilegal pentru realizarea unor investitii in Delta pe terenuri ce nu apartin ARBDD. Curtea de Conturi a considerat ilegale investitiile realizate de ARBDD pentru reconstructia ecologica a unor terenuri agricole si pisciole aflate in administrarea CJ Tulcea, care nu si-a dat acordul pentru realizarea investitiilor respective.


sefii ARBDD mai sunt acuzati de procurorii DNA ca ar fi gestionat fraudulos fondurile europene destinate protejarii pelicanului cret. UE a alocat peste 300.000 de euro pentru protejarea celor mai mari co-lonii de pelican cret din Delta. Din aceasta suma, 70.000 de euro s-au alocat pentru dotari destinate ARBDD, pe care Curtea de Conturi nu le-a gasit evidentiate in contabilitatea acestei institutii. Controlorii financiari afirma in rapoartele preluate de DNA ca fondurile europene destinate proiectului european "Pelicanul cret" nu au fost cheltuite prin conturile ARBDD, ci dintr-un cont personal al unui angajat
al institutiei. Cononov si Papuc mai sunt cercetati si pentru cedarea gratuita in administrarea unor firme private a mii de hectare de teren din Delta ce apartin domeniului public.

Parchetul
din Paris a anunţat såmbătă că a declanşat o anchetă judiciară în cazul romåncei de 22 de ani care şi-a abandonat gemenii de 11 luni într-un parc din capitala Franţei săptămåna trecută, potrivit AP. Romånca de 22 de ani care locuia în Spania a declarat anchetatorilor că a abandonat copiii pentru că nu mai avea bani
să-i întreţină. Femeia a lăsat cei doi copii în grija unui cuplu de romåni, a plecat să-şi cumpere ţigări şi nu s-a mai întors. Ulterior, cuplul a anunţat poliţia, care a alcătuit o descriere a femeii, aceasta din urmă fiind prinsă vineri într-un hotel dintr-o localitate din apropierea Parisului. Ea a recunoscut că este mama celor doi copii, o fetiţă şi un băieţel, şi a arătat autorităţilor un livret de familie
unde figurează cei doi gemeni născuţi în urmă cu 19 luni. Documentul, autentificat de autorităţile spaniole, nu reprezenta totuşi o probă suficientă că minorii abandonaţi erau copiii săi, motiv pentru care s-a făcut o probă ADN, care a confirmat faptul că romånca este mama micuţilor. Acum femeia riscă o condamnare la doi ani de închisoare şi o amendă de 30.000 de euro, pentru abandon.

Un studiu realizat de un institut german arată să absolvenţii de inginerie şi economie visează la salarii de 9.000-12.000 de euro lunar, adică de 64- 84 de ori mai mari decât salariu minim pe economie. Absolvenţii de inginerie şi administrarea afacerilor
din România nu au pretenţii mari la salarii spre deosebire de studenţii altor ţări europene, foarte puţini sunt dispuşi să călătorească în interes de serviciu şi chiar mai puţini vor să plece din ţară după terminarea studiilor. Între companiile de top spre care tinerii români se orientează se numără cele cu tradiţie, gen Microsoft şi Google pentru viitorii ingineri, sau ING Group şi BMW pentru economişti.

Unul dintre motivele orientării către acestea este, conform specialiştilor, şi faptul că, fiind o perioadă de criză, aceste companii „vechi” oferă siguranţa locului de muncă.

Asta indică rezultatele Barometrului absolvenţilor 2009, realizat de Institutul trendence din Berlin Germania, ce-i drept, înainte ca criza economic să lovească din plin. Sondajul, la care România a participat pentru prima dată în acest an, e prezentat în exclusivitate de „Evenimentul zilei”. La sondaj au mai şi participat ţări precum Belgia, Germania, Marea Britanie, Irlanda, Franţa, Danemarca sau Elveţia.

Visează la fel ca polonezii şi ungurii

Absolvenţii nu se sfiesc să-şi dorească un salariu brut mare pentru România, dar destul de mic faţă de visele „salariale” pe care le au absolvenţii universităţilor din afară. Astfel, un inginer visează la un salariu brut de peste 12.000 de euro pe lună, iar un economist – la puţin peste 9.000 de euro pe lună.

Veniturile visate de români sunt similare cu ale studenţilor din Slovacia, Polonia, Republica Cehă sau Ungaria, dar sunt de trei sau chiar de cinci ori mai mici decât cele dorite de „omologii” lor din Danemarca, Austria, Franţa, Germania sau Marea Britanie.

„Luând în considerare şi diferenţele economice între ţări, e surprinzător că studenţii români sunt cei care se aşteaptă la cele mai mici salarii din Europa. În fond, educaţia pe care o primesc este cel puţin la fel de bună ca cea pe care o primesc colegii lor europeni”, a explicat, pentru EVZ, Gesa Bartels, marketing expert în cadrul Institutului trendence.

Vor să stea pe loc

Conform baromentrului, românii nu se îngrămădesc spre servicii cu grad mare de mobilitate, care le permite să călătorească peste hotare. Doar 30% dintre viitorii „afacerişti” vor să vadă lumea cu ajutorul jobului şi doar 40% dintre ingineri visează la un loc de muncă „flexibil”. Specialiştii consider, însă, că acest lucru se va schimba în curând. „Românii nu sunt dispuşi să se plimbe cu serviciul prin toată lumea, spre deosebire de vecinii lor europeni, dar cred că în următorii doi ani acest lucru se va schimba dramatic, plecând de la faptul că multe branduri internaţionale vin în ţara dumneavoastră pentru producţia de noi site-uri şi prin dezvoltarea programului de burse Erasmus pentru studenţii români”, arată Gesa Bartels.

Preferatele Microsoft şi Google

Microsoft rămâne în topul preferinţelor absolvenţilor de inginerie de pe plaiuri mioritice, 30% dintre aceştia visând să lucreze în această companie
. Pe locul doi se află, cu 23 de procente, Google, urmată de IBM, Apple şi Oracle, cu puţin peste 10 procente fiecare.

De cealaltă parte, cei mai mulţi dintre viitorii „afacerişti”, peste 13%, se visează angajaţi la ING Group, pe locurile următoare clasându-se BMW Group, European Central Bank şi Microsoft, cu până la 10% „adepţi” dintre participanţii la sondaj.

În topul rezultat în urma voturilor date de absolvenţii români intră şi firme specializate pe produse de lux, 2,6% dintre cei intervievaţi visând să se numere printre angajaţii brandului exclusivist Louis Vuitton. „Suntem foarte suprinşi să vedem braduri de lux intrând în topul prezentat de noi şi chiar cu rezultate bune. LVMH este unul dintre exemple. Pe timp de criză, companiile de lux devin atractive, în special datorită produselor pe care le reprezintă şi a brandului pe care-l au”, a declarat Gesa Bartels.
Între preferinţele studenţilor români se numără şi câteva branduri autohtone precum Rompetrol Rafinare, Petrom, Romtelecom, Dacia, Distrigay Sud, Transelectrica, CFR Călători, Electrocentrale Bucureşti, Oltchim, CFR Marfă, MOL Rmânia şi Alro.

UNA DINTRE GRIJI

Siguranţa locului de muncă

Ierarhia celor mai dorite companii, realizată de studenţii români, nu diferă cu mult de ceea ce-şi doresc colegii lor europeni. Astfel, angajatori precum Microsoft, Google, Apple, IBM, BMW Group rămân cei mai râvniţi la nivel european. Tendinţa este explicată de expertul în marketing Gesa Bartels în contextual crizei economice. „Pe timp de criză, siguranţa locului de muncă devine importantă în alegerea pe care o fac viitorii angajaţi. Companiile care şi-au creat, de-a lungul timpului, o imagine şi un nume devin atractive”, spune aceasta.

Studiul - la care au participat, online, peste 8.000 de studenţi români din 37 de universităţi - mai arată că doar puţin peste 20 de procente dintre respondenţi şi-au planificat să plece din ţară după absolvirea facultăţii. Totodată, aceştia aşteaptă să se angajeze după trei luni de căutări a unui job şi după ce trimit în jur de 17-20 de CV-uri. La realizarea Barometrului absolvenţilor 2009 au participat 196.000 de studenţi din 22 de ţări şi 779 de universităţi, perioada de intervievare fiind septembrie 2008 – ianuarie 2009.

SALARII PESTE HOTARE

100.000 de dolari pe an

Companiile de renume au stârnit întotdeauna curiozitatea în ceea ce priveşte salariile pe care le oferă angajaţilor. În urmă cu un an, înainte de criza economică, site-ul glassdoor.com a dezvăluit veniturile specialiştilor în IT de la Google, Yahoo şi Microsoft. Salariile acestora sunt cuprinse în 92.000 şi 119.000 de dolari (echivalentul a 7.700, respectiv 10.000 de dolari pe lună), deloc departe de visele pe care le au şi absolvenţii români.

Acelaşi site informa că un manager de proiect de la Microsoft câştigă, în medie, 92.000 de dolari pe an (7.700 pe lună), iar un inginer de soft 98.000 pe an (8.200 de dolari pe lună). La Yahoo!, angajaţii sunt remuneraţi ceva mai bine. Astfel, un inginer de soft primeşte, pe un an de muncă, 99.000 de dolari (8.300 pe lună), un director de marketing - 97.000 (8.100 de dolari pe lună), iar un senior product manager + 119.000 de dolari (respectiv 10.000 pe lună). Situaţia nu este diferită nici la Google, unde inginerii de soft primesc 99.000 de dolari pe an (8.300 pe lună), iar inginerii de soft seniori - 117.000 (9.800 de dolari pe lună).

Aşa că nu este de mirare de ce studenţii români se gândesc deja să se angajeze, cu precădere în aceste multinaţionale, unde, pe lângă salarii, angajaţii mai au şi alte beneficii - mese
gratuite, spaţii de relaxare sau sală de jocuri
pentru deconectare. Anul trecut, în Bucureşti, managerii din IT câştigau, în medie, 6.140 de lei pe lună (aproximativ 2.100 de dolari pe lună), iar personalul tehnic, 3.990 de lei (1.400 de dolari pe lună).

Universitatea "Spiru Haret" va da in judecata Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii. Alte doua institutii de invatamant superior particular, "Petre Andrei" si "Apolonia", din Iasi
, nu mai pot organiza examen de admitere pentru anul universitar viitor.

Universitatii "Spiru Haret" i se reproseaza ca nu s-a mai supus regulilor legale si ca nu le-a mai permis evaluatorilor Agentiei Romane de Asigurare
a Calitatii in Invatamantul Superior (ARACIS) sa faca evaluarea
dupa cinci ani, nerecunoscand aceasta institutie.
"Nu avem nimic cu aceasta institutie, dar trebuie sa se supuna legii. Universitatea «Spiru Haret» a fost acreditata in 2002 pentru un numar de facultati si specializari, iar acum nu mai seamana deloc cu ce a fost la inceput. In 2007 ar fi trebuit reevaluata, asa cum prevede legea, dar nu s-a facut acest lucru. Am cerut ARACIS sa evalueze institutia, dar a fost refuzata. In aceste conditii, noi nu dorim sa ne mai punem antetul pe diplomele de la aceasta universitate, decat atunci cand vor respecta legea. Ne-au cerut 56.000 diplome pentru licenta si 19.000 diplome pentru masterat, fara sa ne precizeze, cum le-am solicitat, care sunt diplomele pentru specializarile acreditate sau autorizate.



De exemplu, la invatamant la distanta au 50 de specializari, dar numai cinci sunt acreditate. S-a exagerat cu numarul de studenti la aceasta universitate. In tot sistemul de invatamant de stat, in 2009 sunt 60.000 licentiati. Pe tinerii absolventi de liceu ii sfatuiesc sa fie foarte atenti la ce facultate se inscriu, sa verifice daca functioneaza legal. Altfel, vor primi
doar niste diplome pe care noi nu le recunoastem", ne-a declarat Ecaterina Andronescu, ministrul Educatiei, Cercetarii si Inovarii.
"Noi nu am cerut sa fim exclusi din HG 749/2009, ci doar am cerut ca hotararile precedente, 676/2007 si 635/2008, sa nu ne ingradeasca drepturile. Vom cere in instanta sa fim trecuti in HG din anul acesta", spune George Nicolau, purtator de cuvant "Spiru Haret". si celelalte doua universitati trebuie sa intre in legalitate, daca doresc sa poata organiza admiterea pentru 2009-2010. Acestea sunt acuzate ca au fuzionat in urma cu cativa ani si, contrar legii, continua sa functioneze cu doua senate universitare si doi rectori. In situatia in care cele doua universitati nu vor intra in legalitate, vor fi trecute in regim de lichidare.

Redacţia „Curentul“ a primit un film realizat cu o cameră ascunsă care înfăţişează un domn prezentat drept diplomat român executând o reuşită partidă de sex cu o domnişorică bine făcută, moldoveancă, nu din Tecuci, însă, ci de la Chişinău, după acşent. Domnul şi domnişorica au şi dialog, se discută şi despre unele treburi de serviciu, însă nu treburi cu conotaţii ce interesează siguranţa naţională, ci chestiuni ce o interesează pe bunăciunea ce pare să lucreze la consulatul român de la Chişinău.

Montajul filmului - realizat în stilul
documentarelor Mosfilm - introduce un generic cu accente politice tipice propagandei regimului comunist de la Chişinău. Mai exact, se insinuează grosier că s-ar acorda „cetăţenie şi deschide vize în România doar celor care îl excită spiritual“ pe consulul român Ion Nuică. Limbajul genericului, maniera realizării montajului şi utilizarea precară a limbii române trădează nişte angajaţi ai SIS-ului moldovenesc care nu au studiat în România, deşi SIS-ul are destui lucrători cu studii făcute la universităţile româneşti. La solicitarea ziarului „Curentul“, biroul de presă al MAE a confirmat, practic, dezvăluirile noastre precizând că s-a procedat la rechemarea de la post a consulului român la Chişinău, Ion Nuică.
Am încercat să luăm legătura direct
cu Ion Nuică, pe telefonul mobil afişat pe site-ul ambasadei, în vederea obţinerii unui punct de vedere pe această temă. Personajul din imagine aduce la înfăţişare cu diplomatul român şi pare să performeze cu entuziasm, ceea ce ne-ar umple de mândrie patriotică dacă diplomatul ar realiza astfel de partide pentru ţară, sacrificându-se pentru a aduce mai aproape de valorile naţionale cetăţencele debusolate ale Republicii Moldova. Dacă se adevereşte că personajul din imagini este chiar consulul nostru de la Chişinău, nu putem decât să-l felicităm pentru că face lucruri care de exemplu fostului ministru Păcuraru nu i-au ieşit, acesta limitându-se la activitatea manuală, ca să nu mai vorbim de Bill Clinton, care fără trabuc ar fi lăsat-o pe Monica fără nicio impresie despre virilitatea prezidenţială a democraţilor americani.

Cultura coruptiei este omniprezenta in Romania, actiunile anticoruptie sunt considerate ineficiente, iar discursul mediatic nu face decat sa consolideze toleranta la coruptie, se arata intr-un studiu comparativ realizat sub egida Comisiei Europene in sapte tari membre si candidate UE – relateaza agentia NewsIn.

"In tari ca Romania si Bulgaria, coruptia este perceputa ca fiind larg raspandita in toate palierele societatii si acceptata ca atare. Un model similar de perceptie exista si in Grecia si Turcia, dar exista diferente. In timp ce in primele doua, coruptia este perceputa ca rezultatul tranzitiei de la comunism si al privatizarilor frauduloase, in celelalte tari, perceptiile privind coruptia sunt legate de modernizarea societatii", a spus Angelos Giannakopoulos, coordonatorul studiului "Crima si cultura - relevanta perceptiilor coruptiei pentru prevenirea criminalitatii", realizat in Bulgaria, Romania, Turcia, Croatia, Grecia, Germania si Marea Britanie.

Si in Croatia, coruptia e perceputa ca fiind larg raspandita, din cauza "transformarii mecanismelor corupte din timpul
razboiului".

In Germania si Marea Britanie studiul constata "cresterea graduala a perceptiei privind coruptia structurala in domenii precum politica si economia".

"Romania este un exemplu special, pentru ca in acest caz se poate vorbi de o cultura generalizata a coruptiei. Cetatenii considera coruptia ca mod normal de a rezolva lucrurile. Acest mod de a gandi si de a actiona este adanc inradacinat in atitudinile morale, conceptuale si practice ale vietii de zi cu zi", a afirmat coordonatorul studiului.

Romanii au perceptia unui fel de "ansamblu mafiot" deasupra legii, in care sunt agregate interese multiple din toate palierele societatii: politica, politie, magistratura, administratie publica, oameni de afaceri, organizatii non-guvernamentale, mass-media. Perceptii similare exista si in Bulgaria si Croatia, a precizat Giannakopoulos.

Pentru politicienii romani, se arata in raport, Romania este "o tara corupta fara oameni corupti", deoarece exista prea putine condamnari serioase pentru acte de coruptie.

Realizat in baza interviurilor cu mai multe grupuri-tinta - politicieni, magistrati, oameni de afaceri, reprezentanti ai societatii civile si mass-media - raportul pe Romania constata ca in toate aceste grupuri "exista perceptia larg raspandita ca sistemul judiciar, in loc sa fie o institutie dedicata condamnarii coruptiei, dimpotriva, el este una dintre cauzele structurale ale acestui fenomen".

Cum nimeni la varf nu este pedepsit, spaga si mita au devenit "un sport national" si la nivel cotidian, existand si sentimentul unei "coruptii justificate", pentru a "suplimenta" salarii modeste sau pentru a "accelera" anumite proceduri birocratice, se arata in raport.

In ce priveste discursul mediatic, studiul remarca "efectul bulgarelui de zapada" - cu cat presa prezinta mai scandalos acuzatii de coruptie, cu atat creeaza o toleranta mai mare a publicului la acest fenomen, actiunile mediatice fiind "complet contraproductive".

Studiul a fost realizat intre 1 ianuarie 2006 si 30 iunie 2009 de catre 35 de cercetatori de la universitatile din Konstanz si Tubingen (Germania), Institutul de cercetare a calitatii vietii (Romania), Centrul de strategii liberale (Bulgaria), Universitatea din Galatasaray (Turcia), Universitatea din Zagreb (Croatia), Universitatea Panteion (Grecia) si Centrul pentru studii sud-est europene de la Oxford University (Marea Britanie). Proiectul a costat 1,094 milioane de euro din bugetul de cercetare al Comisiei Europene.

Precipitaţiile abundente, chiar şi 50 de l/mp, care au început sâmbătă după-amiază şi au continuat şi peste noapte, au distrus total
sau parţial casele
a 500 de familii din 12 judeţe şi din Capitală. În plină noapte, pompierii bucureşteni au început evacuarea apei care a inundat peste 160 de străzi, case şi subsoluri din Capitală. Cele mai afectate zone au fost Colentina, Berceni, Brâncoveanu, Olteniţei, Bulevardul Tineretului, Prelungirea Ferentari şi Prelungirea Ghencea. La ora 2.30, mai multe familii din zona Berceni s-au trezit cu apa peste ei în case. Potrivit acestora, nu este prima
oară când se întâmplă aşa ceva. De fiecare dată, autorităţile le-au promis că vor rezolva problema.
Ieri, familiilor din zonă li s-a trimis apă potabilă şi câte o farfurie cu mâncare caldă. Primarul sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, le-a transmis oamenilor de pe Bulevardul Metalurgiei ale căror case au fost distruse de ape că le pune la dispoziţie case de urgenţă până la remedierea situaţiei. Sinistraţii au refuzat propunerea lui Piedone, spunând că mai încearcă să salveze câte ceva din bunurile aflate în apa de o jumătate de metru.

Campania "Cuponul Surpriza" este facuta praf de catre internauti * Clientii hypermarketului se plang ca nu au unde sa reclame


Dupa ce Ziua v-a relevat practicile Carrefour in raport cu clientii, precum si calitatea marfii si preturile umflate, ia acuma in vizor promotiile retailer-ului din Hexagon.
Nemultumirile celor care se considera pacaliti de promotia "Cuponul surpriza" se gasesc pe forumuri. Ziua a intrat doar pe unul dintre ele, softpedia.ro, iar opiniile negative de pe acest forum abunda. Nu am ales in mod special postarile negative. Intrati pe forum si veti gasi doar opinii negative la cuponiada Carrefour. Desigur, acestea nu pot fi definitorii, dar ridica semne de intrebare la modul in care sunt orga­nizate asemenea promotii.
Surprizele cuponului
Postarile fac referire la Loteria publicitara "Cuponul surpriza", desfasurata in perioada 24 iunie - 20 iulie, anul curent, in 23 de hiper­market-uri Carrefour din Romania. Valoarea totala a premiilor
se ridica la fix 5.5523.168 de lei. In acest sens societatea e acoperita: regu­lamentul este stufos si ocro­teste, in mod sigur, imaginea retailer-ului. Si ca lucrurile sa fie sigure pentru organizator, la regulament sunt atasate inca cinci anexe. Regulamentul este beton, dar lucrurile stau cu totul altfel in teren. Pos­tarile celor care se considera pacaliti de campania "Cuponul surpriza" nu sunt o surpriza, ele ridica valul pus discret peste rafturile Carrefour. "Dar, este o mare prostie, facuta de o companie privata. Daca era ceva legat de institutiile statului nu mai spuneam nimic. Eu cred ca singura solutie este sa apara un articol in vreun ziar national. Altfel, nu vor pati nimic!", trage concluzia Junior pe forum.
Iata cateva pasaje din regulament, care stabilesc modul de functionare al tombolei: "In momentul achitarii cumparaturilor la casele de marcat clientii vor primi, in limita numarului de tichete imprimate de catre organizator, un singur Cartonas Cuponul Surpriza, pentru fiecare 50 RON cheltuiti la cumparaturi". Pana aici totul este OK! Potrivit regulamentului, posesorii de cartonase pentru a vedea daca sunt castigatori trebuie sa puna zona criptata a cuponului peste semnalul luminos rosu care apare pe ecranul televizorului pe durata spotului si sa vezi minune, zona criptata se va decrip­ta....dar, de aici lucrurile se incurca si dau nastere la interpretari.
Cine sorteaza pe rosu?
"De asemenea, in vederea decriptarii mesajului inscris pe fiecare Cartonas, posesorii Cupoanelor Surpriza pot apropia Cartonasul de orice suport de culoare rosu intens", mai spune regula­men­tul. Deci, ce rost mai are sa urmaresti spoturile cu Banica jr. si Zana sa si sa te mascaresti in fata televizorului, daca zona crip­tata se vede oricum. "E o mare magarie, pentru ca daca nu esti daltonist, in momentul in care le pui pe ceva care are culoare rosie - chiar culoarea pre­ponderenta in magazine - se poate citi foarte usor", posteaza Eiffel. Iar forumistul continua: "Nu vad nici eu cine i-ar impiedica pe cei prin mainile carora trec acele tichete sa le sorteze si sa-si opreasca premiile pentru cunostiinte/ru­de". Iar, Raduupri noteaza: "...e clar teapa....asa ca ieri cand am fost din nou la cumparaturi m-am uitat la vanzatoare cum da tichetele ....a scos dintr-o gramada si a numarat 10 cartonase dupa care din alta parte trei cartonase..bineinteles cele 10 necastigatoare si cele trei castigatoare...deci ei au gra­mezi separate castigatoare si necastigatoare...". Ricardo, trage concluzia: "Cine ar fi nebun din magazin
sa iti dea tie unul castigator?...daca pui tichetul in dreptul unui obiect colorat, rosu, portocaliu etc. vezi exact ce scrie pe el! Nu sunt securizate in nici un fel! Mare por­carie!...Cred ca nici nu exista acele premii!". Iar, interpelarile continua in acelasi ton.
La gazeta de perete
Cireasa pe tort o pune tot o prevedere din regulamentul tombolei care da dreptul de folosire a imaginii proprii, retailer-ului francez. Este o practica uzuala si am constatat, la locul faptei, ca nimeni din Carrefour nu explica acest lucru. Asa incat contra a trei, patru cupoane te trezesti cu chipul tau de consumator anonim pe vreun panou. Si normal, ar trebui sa fii mandru de asta!
Ce zice regulamentul: "Prin acceptarea premiului castigat, castigatorul este de acord ca numele, datele sale de identificare sau fotografia sa sa poata fi facute publice si folosite in scopuri publicitare de catre organizator in materiale tiparite, audio sau video fara ca acesta (castigatorul) sa emita pretentii financiare impotriva organiza­torului pentru realizarea acestor operatiuni".
Vorba Zanei: "Surprize, surprize!"

Oficialii din judetul Hunedoara au realizat, brusc, ca vestigiile inestimabile de la Sarmizegetusa Regia nu au un proprietar. Nici unul dintre factorii responsabili nu le are in administrare.

Reprezentantii Parcului National "Gradistea Muncelului-Cioclovina", cei ai Muzeului Civilizatiei Dacice si Romane Deva, ai Directiei de Cultura si ai Consiliului Judetean Hunedoara incearca sa gaseasca un proprietar pentru vestigiile istorice de la Sarmizegetusa Regia. Oficialii au realizat ca nimeni nu le are in administrare
, iar comorile de patrimoniu ar putea sa dispara fara urma, fara ca vreo institutie responsabila sa se poata constitui in parte prejudiciata. "La Consiliul Judetean a avut loc o discutie intre factorii de decizie, iar concluzia care s-a tras a fost ca nu stim inca a cui este Sarmizegetusa Regia si cine are in administrare acest patrimoniu.

Vom avea o discutie si cu parlamentarii din judetul Hunedoara, carora le vom expune aceasta problema, astfel incat sa o transmita mai departe la Ministerul Culturii, sa stim si noi ale cui sunt aceste vestigii si cine le administreaza. Daca nu, din pacate, avem ceea ce multi si-ar dori sa aiba, dar nu stim sa avem grija de ele si sa le pastram", a declarat vicepresedintele CJ Hunedoara, Costel Avram.


Cetatile dacice din Muntii Orastiei au fost in repetate randuri tinta cautatorilor de comori. Isteria cautatorilor de comori a fost declansata in intervalul 1999-2000, dupa ce in zona au fost descoperite monede de aur denumite kosoni, precum si monede de argint, aproape la fel de pretioase. Inarmati cu detectoare de metale sofisticate aduse din strainatate, cautatorii bat traseele cunoscute sau mai putin cunoscute de la Sarmizegetusa Regia, Costesti, Blidaru si Piatra Rosie. Cu mase care depasesc 8 grame, monedele de aur sunt deosebit
de bine cotate pe piata
externa, ceea ce a determinat o multime de persoane sa se ocupe exclusiv de cautarea pretioaselor monede. si vechii bani din argint masiv au suscitat un interes suficient de mare pentru ca braconierii sa sape gropi in perimetrele arheologice.



Intre timp
, sute de hectare de teren
din jurul cetatilor Costesti, Blidaru si fosta capitala Sarmizegetusa Regia – alaturi de cele de la Piatra Rosie si Banita – au fost incluse pe lista patrimoniului mondial al UNESCO, dar oficialii din tara noastra nu s-au gandit sa le dea cuiva in administrare, desi 13 persoane au fost trimise in judecata in 2005, fiind acuzate de sustragerea a 15 bratari dacice si a unor monede antice din siturile arheologice din Muntii Orastiei. Procesul "Aurul Dacic" este pe rol, dar vicepresedintele CJ Hunedoara atrage atentia ca s-ar putea sa nu existe pagubit: "Nici macar Ministerul Culturii nu este pagubit, fiindca nu are Sarmizegetusa Regia in proprietate. Dupa ce acei cautatori de comori vor fi condamnati, ar trebui condamnati si toti cei care au fost ministri ai Culturii, care nu au facut nimic pentru a delimita acest perimetru si pentru a stabili ale cui sunt aceste comori inestimabile".