Astra Sport Bets

Astra Sport Bets - Pariuri Sportive de calitate

Bet365

Rezervari de bilete la cinema prin Internet

Incepand de vineri, 1 noiembrie la www.cinemagia.ro se poate apela la un nou serviciu: rezervari de bilete online la cinema. Rezervarile vor putea fi posibile numai pe baza card-ului CineMagia, card care poate fi comandat pe site gratuit. Procedeul de rezervare este considerat de administratorii site-ului ca fiind unic, prin facilitatea oferita utilizatorului de a-si selecta un anumit loc in sala de cinema. Sistemul de rezervari este activ intr-o prima faza numai pentru cinematografele Studio si Studio Glendale, urmand ca in a doua etapa sa fie extins si pentru cinematografele Scala si Patria din reteaua RomaniaFilm.

Cine are nevoie de un PDA ?

Pentru a putea raspunde la intrebarea din titlul acestui articol trebuie sa aflam mai multe despre PDA-uri (Personal Digital Assistant). PDA-urile sunt cei mai mici membri ai familiei computerelor. Capabilitatile lor de baza sunt acelea de a putea inmagazina datele dintr-o agenda telefonica, un planificator de intalniri, un editor de text si o lista cu adrese. Aceste functii de baza au fost considerate obligatorii de producatori inca de la primele modele ce au aparut pe piata la sfarsitul anilor '90. Oricum, majoritatea PDA-urilor ofera mult mai multe aplicatii, cum ar fi ceas, calculator, jocuri, procesoare avansate de text si chiar baze de date sau soft pentru managementul financiar. Ceea ce face atat de atractive aceste dispozitive pentru utilizatorii de PC-uri este chiar conectivitatea oferita de PDA-uri. Astfel, datele din calculator pot fi sincronizate cu cele din memoria PDA-ului, iar acest lucru se face printr-un cablu serial si la modelele mai noi printr-un port infrarosu sau chiar prin docking station. Datorita dimensiunilor reduse introducerea datelor in PDA-uri reprezinta o problema, tastatura neputand fi inclusa in acestea. Unele PDA-uri au un sistem de recunoastere a scrisului de mana, acesta fiind preluat chiar de pe ecranul sensibil la presiunea exercitata de un pix special, iar altele au o tastatura in miniatura ce este afisata de asemenea pe ecranul sensibil, unde literele sunt apasate cu pixul. Sistemele de operare folosite de PDA-uri sunt Windows CE, EPOC, Linux si PalmOS. Versiunea Windows CE 1.0 suporta doar dispozitive monocrom, introducerea display-urilor color odata cu versiunea 2.0 a fost pentru o perioada un factor important in castigarea unei cote importante pe piata de catre Microsoft. Tehnologia pentru procesoarele bazate pe arhitectura RISC a fost adaugata in versiunea 2.1. Totusi, primele dispozitive CE nu au fost foarte bine primite, datorita limitarilor sistemului de operare a consumului mare de curent, ceea ce ducea la un timp de lucru mult mai mic decat in cazul altor dispozitive similare. Totusi, incercarea Microsoft de a pune pe un PDA un sistem de operare mult prea complex a fost abandonata in primavara anului 2000, cand s-a lansat platforma Pocket PC, ce a reprezentat un set de aplicatii si componente de software gandite special pentru aceste dispozitive si bazate pe Windows CE. Rezultatul a fost remarcabil, simplificand mult interfata cu utilizatorul si aducand un plus de mobilitate utilizatorilor. Aceasta strategie a continuat in toamna anului 2001, cand a aparut pe piata noul Pocket PC 2002, ce putea sa ruleze pe noile procesoare Intel cu frecventa de 206 MHz, comparativ cu 33 MHz ale sistemelor dezvoltate pe procesoare Motorola. Noutatea lui Pocket PC 2002 consta tocmai in introducerea suportului pentru noile dispozitive, cum ar fi: Bluetooth, IEEE 802.11b, conectivitatea catre telefoanele mobile cu CDPD, CDMA si GSM sau catre retele de calculatoare. EPOC provine din primele serii Psion, iar de la seria a 5-a, EPOC a devenit numele sistemului de operare dezvoltat pe 32 de biti. EPOC 32 a devenit portabil pe orice fel de arhitectura hardware. Psion nu si-a licentiat sistemul de operare EPOC 32 pana in 1997. Totusi, suportul pentru acesta a ramas redus. Abia in 1998 Psion si-a unit fortele cu Ericsson, Motorola si Nokia, printr-un joint venture numit Symbian, ce a adoptat sistemul EPOC. Palm OS este cel mai cunoscut sistem de operare, avand, in 1999, 70% din piata de PDA-uri, utilizatori peste 5 milioane si peste 20.000 de dezvoltatori ce creeaza si adapteaza soft-uri pentru platformele Palm OS. Cu un pret variind intre 600-700 dolari pentru modelele avansate si 200-400 de dolari pentru cele cu functii de baza, PDA-urile pot fi achizitionate doar de oamenii de afaceri.

Birul impus cablistilor - respins de Camerele reunite

Abonatii firmelor de televiziune prin cablu nu vor mai plati preconizata taxa lunara de cinci la suta din valoarea abonamentelor, menita sa finanteze productiile cinematografice autohtone. Dupa dezbateri incinse, plenul celor doua Camere reunite ale Parlamentului a respins, ieri, propunerea senatorului-cineast Sergiu Nicolaescu de a-i taxa pe cablisti si, implicit, pe cetateni, si a adoptat varianta votata, initial, de deputati. Taxa "Sergiu" a provocat, astfel, o ruptura intre deputati si senatori, ultimii - partizani ai ideii lui Nicolaescu. "Daca renuntam la taxa, am da o proba de imoralitate. Noi suntem groparii cinematografiei romanesti. Cum este posibil sa sustii interesele unor societati in detrimentul altora?", s-a lamentat senatorul-cineast. Acelasi ton apocaliptic l-a folosit si Adrian Paunescu. El a vorbit despre "asasinarea cinematografiei", ai carei autori morali ar fi adversarii taxei lui Nicolaescu, dar a propus doua solutii de compromis: fie reducerea darii, la doi la suta, fie finantarea filmelor prin suplimentarea veniturilor bugetare. Impotriva taxei a vorbit pesedistul Mihai Malaimare, presedintele Comisiei pentru cultura din Camera Deputatilor: "Ca actor, mi-e greu sa votez contra, dar mi-e si mai greu sa votez o taxa pe care o vor plati cetatenii". Acest punct de vedere a triumfat in fata deputatilor, care, avand superioritate numerica, l-au impus si senatorilor - 219 voturi contra birului pe cap de cablist si de cetatean, fata de numai 93 "pentru". Dupa dezbateri, Sergiu Nicolaescu a parasit sedinta tunand si fulgerand chiar impotriva propriului partid care l-ar fi lasat din brate in ultimul moment: "Intrebati-i cat au primit ca sa voteze asa. Ai mei, de la PSD, s-au schimbat in ultima clipa. Doua cucoane treceau printre banci si le spuneau ca s-a schimbat ordinul. Care ordin, nu stiu...". Senatorul a marturisit, totusi, ca trage nadejdea ca, la votarea bugetului pe 2003, sa se suplimenteze fondurile cinematografiei cu 60 de miliarde de lei.

Adrian Nastase: "Nu stiu, intrebati-l pe Musetescu!"

Primul-ministru Adrian Nastase nu se arata preocupat de efectele scandaloase ale Ordonantei 131/2002, cea care ii confera APAPS dreptul de a interveni si in activitatea societatilor comerciale cu capital privat. Referindu-se la aceasta ordonanta, premierul crede ca este o neintelegere, pentru ca "cred ca nimeni nu-si inchipuie ca APAPS nu se va desfiinta dupa ce va incheia procesul de privatizare. Dar, sigur, orice institutie isi doreste sa traiasca la nesfarsit". Adrian Nastase spune ca este normal ca, mai ales dupa ce FPS-ul, dar poate si APAPS, privatiza la norma, sa se urmareasca daca investitorul si-a respectat promisiunile. Intrebat insa de ce a fost nevoie de o asemenea extindere a actualei legislatii referitoare la controlul post-privatizare, primul-ministru a raspuns simplu: "Nu stiu, intrebati-l pe Musetescu".

Un batran romano-australian a fost taxat cu 1 miliard de lei de functionarii romani

"Eu nu dau spaga!". Aceasta a fost prima fraza pe care a rostit-o un milionar australian de origine romana, reintors in tara dupa aproape o jumatate de veac, de cum a pus piciorul pe pamant romanesc. De altfel, australienii sunt cunoscuti in toata lumea ca fiind cei pentru care notiuni ca mita, spaga sau bacsis nu exista. Cateva luni mai tarziu insa, dupa ce a luat contact cu autoritatile din Romania, milionarul australian s-a hotarat brusc sa paraseasca tara, fara se se mai intoarca vreodata. In fond, la cat se ridica averea sa, omul ar fi fost primit cu bratele deschise in orice tara din lume. Povestea sa pare sa se fi petrecut intr-o tara bananiera si nicidecum intr-un stat care asteapta cu sufletul la gura intrarea in Europa. Sever Anghel, acum in varsta de 72 de ani, a parasit Romania in urma cu 46 de ani, reusind sa treaca Dunarea clandestin in fosta Iugoslavie. De atunci si pana in prezent a locuit in exil, stabilindu-se in Australia. In tot acest timp, omul si-a terminat patru masterate in "Tara cangurilor", ajungand sa conduca una dintre cele mai mari companii de acolo. Postura respectiva i-a permis sa acumuleze o avere la care majoritatea romanilor nici nu viseaza: aproape 2 milioane de dolari! Dintr-o nostalgie pe care unii ar numi-o inconstienta, Anghel a decis sa se repatrieze in Romania. A facut toate demersurile inca din anul 2000 si astfel a obtinut de la statul roman garantia intoarcerii sale. Era vorba de o dovada de repatriat, in care era prevazut, printre altele, si faptul ca beneficiaza de scutiri de taxe vamale pentru bunurile aduse in tara, inclusiv pentru doua autoturisme. Pentru ca, in anul 2001, sotia sa a decedat, repatriatul a amanat sosirea sa in tara pana in vara acestui an, cand a revenit, impreuna cu un nepot de-al sau, la bordul a doua masini luate in 2001 din Germania. De cum "a pus rotile" pe pamant natal, a si fost luat la puricat de salariatii din vama. "Ce masini tari aveti, domnu', sa tot faca ceva parai!", a fost prima fraza cu care a fost intampinat australianul. A bagat insa fraza cu "nu dau spaga" si vamesii s-au preschimbat in dusmanii lui. Dupa ce a fost lasat sa astepte vreo 24 de ore la frontiera, un agent vamal a venit si l-a anuntat ca intelegerea pe care o are cu statul roman privind scutirea de taxe vamale nu mai e in vigoare. Cum documentul fusese insa semnat anterior, iar legea nu functioneaza retroactiv, i s-a spus ca pana se lamuresc lucrurile trebuie sa lase o garantie vamala pentru masini. Omul mai povesteste ca i s-a comunicat si suma la care se ridica garantia, adica 190 de milioane lei, dar i s-a eliberat factura doar pentru 150 de milioane. "Eu nu am cum sa dovedesc nimic, dar vamesu' ala chiar a luat 40 de milioane fara acte si, recunosc, nu mi-a dat prin minte ca scrie altceva pe factura", povesteste Anghel, la cateva luni dupa "vamuire", dupa ce s-a prins cum merge treaba in Romania. O data intrat in tara, el a plecat direct catre Directia Vamilor, pentru a lamuri problema. Aici a fost informat de schimbarile legislative, printre care si anularea scutirilor pentru autoturisme, dar a fost asigurat ca, in astfel de cazuri, nu functioneaza principiul retroactivitatii. Pentru a evita "anumite probleme", i s-a spus insa ca trebuie sa plateasca vama pentru masini, iar banii ii va recupera ulterior. De la Vama, omul a luat-o catre Registrul Auto Roman Mehedinti, autoritate de unde se iau note de constatare pentru a se calcula valoarea taxelor vamale. Aici i s-a sugerat ca lucrurile ar putea merge mult mai repede, dar trebuie ceva "spaga". Refuzand, autoturismele lui fabricate in 2001 au fost trecute in actele RAR-ului ca productie 2002. Schimbandu-se categoria, s-au dublat si taxele vamale. Asa se face ca Sever Anghel a platit peste 900 de milioane de lei, taxe vamale pentru cele doua masini! Bomba a venit insa de la Directia Vamilor, cand i s-a comunicat ca, in pofida a ceea ce i se zisese initial, taxele platite nu se mai returneaza niciodata, dar daca are vreo nemultumire poate da Vama in judecata. Asa a inteles omul cum functioneaza "legea spagii" si cat de usor ar fi putut rezolva treaba, daca ar fi aplicat-o. Autoritatile au si ele varianta lor, aruncandu-si pisica una in curtea alteia. Comisarul-sef Ion Stoica, de la Directia Pasapoarte, institutia care a eliberat dovada de repatriere continand facilitatile mentionate si cu care Sever Anghel a venit in tara, spune ca acest caz pica in seama Directiei Generale a Vamilor. RAR Mehedinti, prin vocea directorului Mandreci, sustine ca inginerii lor nu se insala niciodata asupra datelor de fabricatie ale masinilor, dar, daca australianul va face dovada ca ei nu au dreptate, s-ar putea vorbi la Bucuresti pentru a se face corectura. In fine, Directia Vamilor sustine, prin biroul de presa, ca drepturile lui Anghel sunt exact cele pe care le-a primit, iar schimbarea legislatiei ar trebui sa-l afecteze si pe el, ca pe oricare alt "cetatean roman". Despre partea cu spaga, am mai aflat ca lucratorii vamali nu iau niciodata spaga. Oricum, dupa cateva luni de peripetii, milionarul australian e hotarat sa se intoarca in lumea din care a venit.

Seful Biroului Antidrog Bihor - ucis intr-un accident de circulatie

Iulian Cistelecan, seful Biroului Antidrog Bihor a decedat ieri seara, in urma unui grav accident de circulatie produs pe raza judetului Alba. Aflat la volanul propriei masini, alaturi de sotie si copil, Cistelecan a incercat sa depaseasca un tir pe linia continua, izbindu-se frontal de un Volkswagen care circula regulamentar din directia opusa. Cistelecan a murit pe loc, iar sotia si fiul sau de 7 ani sunt internati, in stare grava, la Sectia de terapie intensiva a Spitalului Judetean Alba. Soferul celeilalte masini implicate in accident a scapat cu rani usoare.

Deputatul PSD Dorin Lazar Maior - dosar penal la Parchetul Curtii de Apel Brasov

Dosarul anchetei incepute de politistii brasoveni in cazul bataii crancene aplicate, sambata trecuta, de deputatul pesedist D.L. Maior unui bodyguard al discotecii brasovene "Hacienda" a fost inaintat ieri procurorilor Parchetului Curtii de Apel Brasov. Dupa cum ne-a declarat procurorul general Adrian Saramet, dosarul penal - n.r 302/P/2002 - cu deputatul Maior ca protagonist, urmeaza a fi dat spre "solutionare legala si temeinica" unui procuror, dupa care, "in cazul in care faptele de care s-a plans partea vatamata se confirma, vom inainta dosarul la Parchetul Curtii Supreme de Justitie, dat fiind ca dl. Maior are imunitate". Potrivit victimei si unor martori, deputatul PSD ar fi folosit pentru a fi mai "convingator" chiar si pistolul cu gaze. Reamintim ca, in urma cu nici doua luni, deputatul D.L. Maior a mai fost eroul unui alt scandal, fiind acuzat ca a tocmit o gasca de batausi pentru a "repera onoarea" fiului sau Lazarica. Ulterior, asupra acestui caz s-a asternut insa tacerea, dupa ce victimele agresiunii consumate in miez de noapte si-au retras plangerile depuse la politie. PSD asteapta un raport detaliat al bataiiDelegatia Permanenta a PSD nu a discutat ieri despre scandalul in care este implicat deputatul Dorin Lazar Maior, cel care a batut cativa tineri in week-end-ul care a trecut. Alexandru Athanasiu a declarat, ieri, dupa sedinta, ca acest subiect se va discuta cand se va primi un raport cat mai detaliat asupra faptelor, opinand ca "orice comportament care iese din limitele decentei trebuie sanctionat"

Adrian Nastase - impotriva vulgaritatii si agramatismului tip "Vacanta Mare"

Bascalia permanenta, vulgaritatea si agramatismul nu mai trebuie promovate, iar "Vacanta Mare" nu trebuie sa mai reprezinte emisiunea cu cea mai mare audienta la public", a spus, ieri, premierul Adrian Nastase, la deschiderea celei de-a doua editii a festivalului studentilor "UNIFEST". "Au existat si bancuri cu Bula si emisiuni cu Tanta si Costel, dar a construi in continuare in aceasta zona a vulgaritatii si agramatismului ne aduce numai deservicii", a mai spus premierul. Amanunte in pag. Actualitate

Munca in zadar - platita de toti

Faptul ca nu am luat inca masuri radicale pentru restructurarea intreprinderilor de stat reprezinta, practic, o forma de sprijin social, cu un cost pe care il platim cu totii", a declarat Adrian Nastase, la conferinta nationala a CNSLR-Fratia. Cu alte cuvinte, premierul zice ca mentinerea in viata prin mijloace artificiale a unor mamuti industriali ce produc numai pierderi se cheama, in Romania, protectie sociala. Logica sefului Guvernului e simpla. Miile de oameni din aceste intreprinderi mai freaca niste fiare, mai fac niste produse, dar, in esenta, ard gazul si curentul degeaba, la propriu si la figurat, caci facturile energetice raman neplatite. Nu-i bai, caci, pana la urma, tot statul, saracul, achita facturile si re-reesaloneaza sau anuleaza darile. Apoi, tot statul isi acopera paguba, marind impozitele platite de toti cetatenii sai. Politica asta poate ingropa, economic vorbind, o tara intreaga. Dar se cheama ca miile de oameni din intreprinderile cu pierderi au locuri de munca. Adica au unde sa plece dimineata si nu ies in strada ca sa tulbure pacea sociala. Caci, in acest moment, linistea pe frontul social este mai importanta decat orice. Astfel, acum cateva zile, Adrian Nastase a trecut pe la congresul altei centrale sindicale - CSDR -, unde a cerut si acolo pace sociala, promitand noi locuri de munca. Din pacate pentru cabinetul Nastase si pentru noi toti, pastrarea acestui tip de pace sociala si crearea de noi locuri de munca se impaca precum capra cu varza. Amandoua obiectivele necesita resurse financiare imense. Pacea sociala se mentine nu numai pastrand in viata intreprinderi nerentabile, ci si printr-un urias program de protectie sociala a celor nevoiasi, program ce merge de la marirea pensiilor, a salariului minim pe economie, asigurarea venitului minim garantat si pana la masuri de tipul "cornul cu lapte" pentru elevi. In total, anul viitor vor fi alocate pentru protectie sociala 5 miliarde de dolari, adica 10 la suta din PIB. Suma aceasta e atat de mare, incat n-a mai ramas aproape nimic pentru programele de relansare economica, adica de creare de noi locuri de munca. Din acest motiv, Romania sta bine la acest capitol doar pe hartie. Astfel, hartile strategilor de la Palatul Victoria sunt ciuruite de stegulete: tara e plina de zeci de zone defavorizate, de zone libere si de parcuri industriale, toate "potentiale focare" de crestere economica. Dar, in zonele defavorizate, cele mai eficiente societati sunt cele care importa carne fara taxe vamale si o ambaleaza acolo. Zonele libere exista, dar n-au bani de publicitate, asa ca mai nimeni nu stie ce facilitati ofera. La fel, prin unele parcuri industriale, lumea a inceput sa cultive cartofi, caci legea respectiva s-a dat, dar nu s-au asigurat bani pentru aplicarea ei. In mod similar, alte proiecte de relansare economica, ce prevad si masuri de relaxare fiscala, zac prin sertare de ani de zile. Resursele pentru pacea sociala, obtinute prin impozite si taxe, nu pot scadea sub nici un chip. Totusi, pana acum cateva luni, Guvernul mai facea oarece reforma in industrie. Folosind anestezic, adica tot felul de compensatii financiare, s-a disponibilizat o parte din personalul excedentar al marilor regii si companii nationale. Alte intreprinderi mai mici s-au privatizat, de bine, de rau. Dar de cand, vorba lui Octav Cozmanca, "alegerile anticipate au devenit o ipoteza de lucru", reforma a inghetat de tot. Singurul eveniment notabil de pe frontul social din ultimul timp a fost declaratia politica a lui Adrian Nastase despre pastrarea pacii sociale si punerea in practica a masurilor pentru mentinerea ei. Dar, pe termen lung, aceste masuri au fost platite scump. Pana la urma s-a reusit ca cei saraci sa aiba un venit si o viata "minim garantate". Dar datorita "masurilor de solidaritate sociala", adica a impozitelor mari, marea majoritate a populatiei a ajuns si ea sa traiasca la un nivel minim. Situatia nu se poate schimba in bine prea repede, pentru ca nu exista fonduri pentru impulsionarea cresterii economice. Practic, la noi, capra pacii sociale a ros pana la cotor varza necesara pentru crearea de noi locuri de munca. Din pacate, in conditiile in care reforma s-a oprit de tot, nici aceasta pace sociala nu se poate pastra la infinit, caci unii s-au saturat sa traiasca la nivelul minim, rozand din cotor. Astfel, maine, functionarii publici vor intra in greva de avertisment, iar postasii ies la miting. Toti vor bani mai multi, adica o bucata mai mare de varza.

Cutremur in Vrancea

Un cutremur s-a produs, duminica seara, la ora 22,30, in zona Vrancea, informeaza Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pamantului. Seismul a avut magnitudinea de 4,2 grade pe scara Richter si o intensitate de trei-patru grade pe scara Mercalli in zona epicentrala. Cutremurul nu a fost simtit la Bucuresti, ci numai in zona Vrancea.