Compania Prospectiuni Bucuresti a realizat in trimestrul al treilea un profit net de 1,8 mil. lei (0,5 mil. euro), de peste 11 ori mai mic comparativ cu aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul unor afaceri in scadere cu 46%, de 33,5 mil. lei (9,4 mil. euro). Dupa primele noua luni, compania a raportat un profit net de 3,7 mil. lei (1 mil. euro), fata de un castig net de 44,7 mil. lei (13,5 mil. euro) consemnat in perioada similara din 2007. Afacerile Prospectiuni s-au redus cu 40% in primele trei trimestre, ajungand la 90,4 mil. lei (24,9 mil. euro). Compania, controlata de omul de afaceri Ovidiu Tender, are o capitalizare de 29,4 mil. euro.
Producatorul de materiale de constructii Prefab Bucuresti (PREH) a anuntat ca nu ia inca in calcul o sistare a productiei, insa pentru 2008 conducerea companiei se asteapta la o scadere a profitului, pe fondul agravarii situatiei in sectorul de profil, ca efect al crizei economice la nivel mondia"Pentru 2009, estimez ca afacerile Prefab vor scadea cu pana la 15%, in conditiile in care piata contructiilor va fi printre cele mai afectate de criza economica internationala. Nu am luat inca in calcul o sistare a productiei", a declarat Marian Petre Milut, proprietarul Prefab. Dupa primele noua luni, compania a raportat un profit de 5 mil. lei (1,4 mil. euro), cu 42% mai mic decat cel inregistrat in aceeasi perioada a anului trecut. Cifra de afaceri la noua luni a fost de 91,7 mil. lei (25,2 mil. euro). Milut a declarat recent ca se gandeste la delistarea companiei de pe piata RASDAQ, in incercarea de a proteja productivitatea companiei. De la inceputul anului, actiunile Prefab au scazut cu peste 80%, in prezent capitalizarea companiei fiind de aproximativ 50 de milioane de lei (13,8 mil. euro).
Transportatorul de energie electrica Transelectrica Bucuresti (TEL) a raportat dupa primele noua luni un profit net de circa 140 mil. lei (38,5 mil. euro), de patru ori mai mare decat cel realizat in perioada similara din 2007, de 32,6 mil. lei.
Profitul brut, in valoare de 168 mil. lei, a depasit cu 40% profitul brut bugetat pentru tot anul, la ultima rectificare de buget din luna septembrie. Atunci, compania si-a stabilit o tinta de 120 mil. lei, cu 33% peste nivelul anterior de 90 mil. lei aprobat de actionari la inceputul anului.
Conform sefului Compartimentului Comunicare, Imagine si Relatii Internationale al Transelectrica, Miron Savu, in trimestrul al patrulea compania "are in vedere incadrarea in tinta de profit stabilita prin BVC/2008 rectificat, prin luarea tuturor masurilor necesare in acest sens". Cu alte cuvinte, compania va incerca sa reduca in ultimul trimestru profitul de la noua luni, in conditiile in care o depasire semnificativa a bugetului este taxata in anul urmator de catre autoritatea de reglementare (ANRE), ducand la fluctuatii puternice ale rezultatelor.
Astfel s-a intamplat in 2007, cand Transelectrica a inregistrat o scadere de peste cinci ori a profitului net, dupa un castig record de 277 mil. lei in 2006.
Potrivit reprezentantului companiei, profitul din exploatare a fost influentat in principal de cresterea cantitatii de energie electrica livrata, a cresterii veniturilor din alocarea capacitatii de interconexiune, precum si de economiile privind unele elemente de cheltuiala, compania adoptand programe proprii de reducere a costurilor in vederea incadrarii in profitul bugetat.
In perioada ianuarie - septembrie, afacerile companiei au avansat cu 17,6%, de la un nivel de 1,7 mld. lei anul trecut la 2 mld. lei (circa 550 mil. euro) in perioada ianuarie - septembrie 2008. In al treilea trimestru, Transelectrica a realizat un profit net de 17,36 mil. lei, fata de pierderi de 22 mil. lei in perioada similara a anului trecut, in vreme ce afacerile nete au ramas aproximativ la acelasi nivel, de 660 mil. lei.
In primele noua luni, societatea a inregistrat un profit din exploatare de 177 mil. lei, insa a avut pierderi financiare de 8,8 milioane de lei (2,4 milioane de euro).
La sfarsitul lunii septembrie, societatea dispunea de lichiditati in valoare de 320 de milioane de lei (87,9 milioane de euro), cu 70% peste nivelul de la sfarsitul lui 2007. Societatea considera ca lichiditatile detinute reprezinta un avantaj deoarece compania are disponibilitatile banesti necesare achitarii la termen a obligatiilor de plata scadente.
Pentru 2009, societatea considera ca nu va avea imprumuturi noi mai mari de 20 mil. euro, in conditiile in care in 2008 nu a contractat nici un credit de la banci. In plus, Transelectrica va majora investitiile programate pentru intervalul 2008 - 2012 cu 10-15%, de la nivelul de 600 mil. euro.
In ciuda rezultatelor raportate de Transelectrica, titlurile acesteia au scazut destul de puternic ieri, cu 7,6%.
La ultimul pret de tranzactionare din piata, de 13,4 lei/actiune, capitalizarea societatii se ridica la circa 982 mil. lei (262 mil. euro).
Conform ultimelor raportari de la Bursa, Transelectrica este controlata in proportie de 73,79% de catre Ministerul Economiei si Finantelor, in vreme ce fondul Proprietatea detine 13,5% din societate.
Profitul brut, in valoare de 168 mil. lei, a depasit cu 40% profitul brut bugetat pentru tot anul, la ultima rectificare de buget din luna septembrie. Atunci, compania si-a stabilit o tinta de 120 mil. lei, cu 33% peste nivelul anterior de 90 mil. lei aprobat de actionari la inceputul anului.
Conform sefului Compartimentului Comunicare, Imagine si Relatii Internationale al Transelectrica, Miron Savu, in trimestrul al patrulea compania "are in vedere incadrarea in tinta de profit stabilita prin BVC/2008 rectificat, prin luarea tuturor masurilor necesare in acest sens". Cu alte cuvinte, compania va incerca sa reduca in ultimul trimestru profitul de la noua luni, in conditiile in care o depasire semnificativa a bugetului este taxata in anul urmator de catre autoritatea de reglementare (ANRE), ducand la fluctuatii puternice ale rezultatelor.
Astfel s-a intamplat in 2007, cand Transelectrica a inregistrat o scadere de peste cinci ori a profitului net, dupa un castig record de 277 mil. lei in 2006.
Potrivit reprezentantului companiei, profitul din exploatare a fost influentat in principal de cresterea cantitatii de energie electrica livrata, a cresterii veniturilor din alocarea capacitatii de interconexiune, precum si de economiile privind unele elemente de cheltuiala, compania adoptand programe proprii de reducere a costurilor in vederea incadrarii in profitul bugetat.
In perioada ianuarie - septembrie, afacerile companiei au avansat cu 17,6%, de la un nivel de 1,7 mld. lei anul trecut la 2 mld. lei (circa 550 mil. euro) in perioada ianuarie - septembrie 2008. In al treilea trimestru, Transelectrica a realizat un profit net de 17,36 mil. lei, fata de pierderi de 22 mil. lei in perioada similara a anului trecut, in vreme ce afacerile nete au ramas aproximativ la acelasi nivel, de 660 mil. lei.
In primele noua luni, societatea a inregistrat un profit din exploatare de 177 mil. lei, insa a avut pierderi financiare de 8,8 milioane de lei (2,4 milioane de euro).
La sfarsitul lunii septembrie, societatea dispunea de lichiditati in valoare de 320 de milioane de lei (87,9 milioane de euro), cu 70% peste nivelul de la sfarsitul lui 2007. Societatea considera ca lichiditatile detinute reprezinta un avantaj deoarece compania are disponibilitatile banesti necesare achitarii la termen a obligatiilor de plata scadente.
Pentru 2009, societatea considera ca nu va avea imprumuturi noi mai mari de 20 mil. euro, in conditiile in care in 2008 nu a contractat nici un credit de la banci. In plus, Transelectrica va majora investitiile programate pentru intervalul 2008 - 2012 cu 10-15%, de la nivelul de 600 mil. euro.
In ciuda rezultatelor raportate de Transelectrica, titlurile acesteia au scazut destul de puternic ieri, cu 7,6%.
La ultimul pret de tranzactionare din piata, de 13,4 lei/actiune, capitalizarea societatii se ridica la circa 982 mil. lei (262 mil. euro).
Conform ultimelor raportari de la Bursa, Transelectrica este controlata in proportie de 73,79% de catre Ministerul Economiei si Finantelor, in vreme ce fondul Proprietatea detine 13,5% din societate.
Cresterile de la inceputul saptamanii n-au rezistat in sedinta de ieri, toti indicii inchizand pe minus, cu scaderi cuprinse intre 4 si 6%. Indicele BET, principalul din piata, care reda evolutia celor mai lichide 10 companii din piata, a coborat in sedinta de ieri cu 4,4% sub nivelul de referinta de luni, in timp ce indicele BET-NG care reda evolutia companiilor din sectorul energetic, a inchis in scadere cu 6,4%, cea mai mare corectie din randul indicatorilor bursieri locali.
"Dupa cresterile prea mari din ultimele sedinte, speculatorii n-au rezistat tentatiei sa marcheze profit. Speculatorii nu fac rau pietei, ridicand volumele de tranzactionare, insa pentru o revenire de trend avem nevoie si de investitori orientati catre portofolii pe termen mediu si lung, dar intrarea acestora in piata este conditionata de contextul international", a apreciat Mihai Chisu, broker in cadrul societatii de brokeraj IFB Finwest.
Cea mai mare corectie din randul companiilor energetice au inregistrat-o titlurile Rompetrol Rafinare (RRC), care au coborat ieri cu aproape 9% pana la pretul de tranzactionare de 0,0246 lei/actiune, in vreme ce actiunile Petrom (SNP) au consemnat un declin de 6%.
Companiile de utilitati au inregistrat si ele pierderi, Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) coborand cu 7,6% si respectiv cu 4,2%.
Societatile financiare au consemnat corectii ceva mai ample, cea mai mare scadere fiind inregistrata de actiunile SIF Muntenia (SIF4), care au pierdut 7,6% fata de nivelul de referinta, urmate de scaderea actiunilor SIF Moldova (SIF2) de 6,3%. Restul SIF-urilor au pierdut in medie cate 3%, reducand astfel cotatia indicelui de profil cu 5,7%, pana la nivelul de 15.300 de puncte.
"Pentru o revenire de trend avem nevoie ca volatilitatea pietei sa se mai reduca, iar acest lucru inseamna fie diminuarea numarului de speculatori din piata, fie intrarea agresiva la cumparare a investitorilor pe termen mediu si lung. Volatilitatea este in continuare alimentata in schimb de contextul international nefavorabil, si cred ca treptat si situatia interna isi va spune cuvantul", a apreciat in continuare Chisu.
In sectorul financiar, titlurile BRD au pierdut ieri 5,8%, coborand la pretul de tranzactionare de 8,9 lei/actiune, in vreme ce actiunile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au inchis la acelasi nivel de referinta, de 0,212 lei/actiune atins luni. Actiunile bancii austriece Erste Bank (EBS) au consemnat o scadere de 7,3%.
Actiunile companiilor din sectorul chimic au consemnat printre cele mai mari scaderi de ieri de pe BVB, titlurile Azomures Tg. Mures (AZO) pierzand 12,9%, iar cele ale Amonil Slobozia (AMO), 7,3%.
Valoarea tranzactiilor pe BVB s-a ridicat ieri la 21,6 mil. lei (5,7 mil. euro), fiind tranzactionate peste 61 de mil. de actiuni, in timp ce tranzactiile de pe RASDAQ au insumat doar 2,4 mil. lei (0,65 mil. euro).
Pe plan extern, principalele cotatii bursiere au evoluat de asemenea in scadere, indicatorii europeni consemnand scaderi in medie cu 3%. Indicele francez CAC 40 pierdea spre finalul sedintei 3,7%, indicele german DAX cobora cu 3,2%, in timp ce indicele bursier britanic FTSE 100 inregistra un declin de 3%.
Indicele american Dow Jones deschidea sedinta de ieri in scadere cu 2,6%.
"Dupa cresterile prea mari din ultimele sedinte, speculatorii n-au rezistat tentatiei sa marcheze profit. Speculatorii nu fac rau pietei, ridicand volumele de tranzactionare, insa pentru o revenire de trend avem nevoie si de investitori orientati catre portofolii pe termen mediu si lung, dar intrarea acestora in piata este conditionata de contextul international", a apreciat Mihai Chisu, broker in cadrul societatii de brokeraj IFB Finwest.
Cea mai mare corectie din randul companiilor energetice au inregistrat-o titlurile Rompetrol Rafinare (RRC), care au coborat ieri cu aproape 9% pana la pretul de tranzactionare de 0,0246 lei/actiune, in vreme ce actiunile Petrom (SNP) au consemnat un declin de 6%.
Companiile de utilitati au inregistrat si ele pierderi, Transelectrica (TEL) si Transgaz (TGN) coborand cu 7,6% si respectiv cu 4,2%.
Societatile financiare au consemnat corectii ceva mai ample, cea mai mare scadere fiind inregistrata de actiunile SIF Muntenia (SIF4), care au pierdut 7,6% fata de nivelul de referinta, urmate de scaderea actiunilor SIF Moldova (SIF2) de 6,3%. Restul SIF-urilor au pierdut in medie cate 3%, reducand astfel cotatia indicelui de profil cu 5,7%, pana la nivelul de 15.300 de puncte.
"Pentru o revenire de trend avem nevoie ca volatilitatea pietei sa se mai reduca, iar acest lucru inseamna fie diminuarea numarului de speculatori din piata, fie intrarea agresiva la cumparare a investitorilor pe termen mediu si lung. Volatilitatea este in continuare alimentata in schimb de contextul international nefavorabil, si cred ca treptat si situatia interna isi va spune cuvantul", a apreciat in continuare Chisu.
In sectorul financiar, titlurile BRD au pierdut ieri 5,8%, coborand la pretul de tranzactionare de 8,9 lei/actiune, in vreme ce actiunile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au inchis la acelasi nivel de referinta, de 0,212 lei/actiune atins luni. Actiunile bancii austriece Erste Bank (EBS) au consemnat o scadere de 7,3%.
Actiunile companiilor din sectorul chimic au consemnat printre cele mai mari scaderi de ieri de pe BVB, titlurile Azomures Tg. Mures (AZO) pierzand 12,9%, iar cele ale Amonil Slobozia (AMO), 7,3%.
Valoarea tranzactiilor pe BVB s-a ridicat ieri la 21,6 mil. lei (5,7 mil. euro), fiind tranzactionate peste 61 de mil. de actiuni, in timp ce tranzactiile de pe RASDAQ au insumat doar 2,4 mil. lei (0,65 mil. euro).
Pe plan extern, principalele cotatii bursiere au evoluat de asemenea in scadere, indicatorii europeni consemnand scaderi in medie cu 3%. Indicele francez CAC 40 pierdea spre finalul sedintei 3,7%, indicele german DAX cobora cu 3,2%, in timp ce indicele bursier britanic FTSE 100 inregistra un declin de 3%.
Indicele american Dow Jones deschidea sedinta de ieri in scadere cu 2,6%.
Producatorul de materiale de constructii Teraplast Bistrita (TRP) a raportat un profit net la sfarsitul primelor noua luni ale lui 2008 de 15,6 milioane de lei (4,3 milioane de euro), in crestere cu 10% fata de profitul de 14,1 milioane de lei raportat pentru aceeasi perioada a anului trecut, potrivit raportului financiar transmis BVB.
Afacerile companiei au urcat in aceeasi perioada cu 13,5%, la 153,7 de milioane de lei (42,5 milioane de euro). "In ciuda contextului international, care a influentat negativ piata constructiilor din Romania, in special sectorul rezidential, grupul Teraplast a reusit sa realizeze rezultate pozitive semnificative prin majorarea segmentelor pe care compania opereaza. In viitorul apropiat ne vom indrepta atentia catre sectorul imobiliar logistic si catre proiectele europene de reabilitare a infrastructurii utilitare de apa si canal, pentru a compensa cu reducerea cererii din rezidential. Nu excludem nici posibilitatea accentuarii exporturilor si avem in vedere state din regiune ca Ucraina, Serbia, Ungaria sau Belarus", a declarat Florin Urite, directorul general al Teraplast.
In prezent vanzarile Teraplast sunt concentrate in cea mai mare parte catre piata locala, doar 7% din vanzarile companiei fiind destinate exportului.
De asemenea, compania a beneficiat de finantare europeana ISPA, pentru proiecte de reabilitare utilitara a oraselor Craiova, Targu-Mures, Cluj, Baia Mare, Bistrita, alte proiecte fiind in derulare in prezent, in special in partea de vest a tarii, in orase ca Timisoara, Drobeta-Turnu Severin sau Oradea.
La nivel consolidat, grupul Teraplast a inregistrat in primele noua luni un profit net de 20,7 mil. lei (5,68 mil. euro), cu 36% mai mare decat aceeasi perioada din 2007, in timp ce cifra de afaceri a grupului s-a ridicat la 202,7 mil. lei (56,3 mil. euro), in crestere cu 27%.
Grupul Teraplast Bistrita, pe langa subsidiara Teraplast, mai detine si o participatie de peste 70% in cadrul Plastsistem, firma producatoare de panouri termoizolante si structuri metalice pentru constructii comerciale si industriale, si o alta participatie de 50% in cadrul Politub, producator de tubulatura din polietilena pentru retele de gaz si apa.
In primele noua luni ale lui 2008, volumul investitiilor la nivelul grupului a crescut cu 65,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la valoarea de 146,4 mil. lei (40,6 mil. euro). Majoritatea investitiilor au fost orientate catre relocarea activitatilor in parcul industrial Saratel, judetul Bistrita-Nasaud, precum si spre dezvoltarea capacitatilor de productie si a celor logistice.
"Listarea la BVB de anul acesta ne-a asigurat un avantaj competitiv. In urma listarii publice initiale am reusit sa strangem un capital de peste 12 mil. euro care ne-a permis sa realizam investitiile in dezvoltarea noului parc industrial", a apreciat in incheiere Urite.
Potrivit estimarilor oficialilor companiei, valoarea pietelor pe segmentele pe care grupul opereaza se ridica la aproape o jumatate de miliard de euro. Piata de tubulatura din PVC ajunge la o valoare de 49 de milioane de euro, piata de tubulatura din polietilena ajunge la 89 de milioane de euro, in timp ce piata tamplariei termoizolante din PVC ajunge la aproape 200 de milioane de euro.
Afacerile companiei au urcat in aceeasi perioada cu 13,5%, la 153,7 de milioane de lei (42,5 milioane de euro). "In ciuda contextului international, care a influentat negativ piata constructiilor din Romania, in special sectorul rezidential, grupul Teraplast a reusit sa realizeze rezultate pozitive semnificative prin majorarea segmentelor pe care compania opereaza. In viitorul apropiat ne vom indrepta atentia catre sectorul imobiliar logistic si catre proiectele europene de reabilitare a infrastructurii utilitare de apa si canal, pentru a compensa cu reducerea cererii din rezidential. Nu excludem nici posibilitatea accentuarii exporturilor si avem in vedere state din regiune ca Ucraina, Serbia, Ungaria sau Belarus", a declarat Florin Urite, directorul general al Teraplast.
In prezent vanzarile Teraplast sunt concentrate in cea mai mare parte catre piata locala, doar 7% din vanzarile companiei fiind destinate exportului.
De asemenea, compania a beneficiat de finantare europeana ISPA, pentru proiecte de reabilitare utilitara a oraselor Craiova, Targu-Mures, Cluj, Baia Mare, Bistrita, alte proiecte fiind in derulare in prezent, in special in partea de vest a tarii, in orase ca Timisoara, Drobeta-Turnu Severin sau Oradea.
La nivel consolidat, grupul Teraplast a inregistrat in primele noua luni un profit net de 20,7 mil. lei (5,68 mil. euro), cu 36% mai mare decat aceeasi perioada din 2007, in timp ce cifra de afaceri a grupului s-a ridicat la 202,7 mil. lei (56,3 mil. euro), in crestere cu 27%.
Grupul Teraplast Bistrita, pe langa subsidiara Teraplast, mai detine si o participatie de peste 70% in cadrul Plastsistem, firma producatoare de panouri termoizolante si structuri metalice pentru constructii comerciale si industriale, si o alta participatie de 50% in cadrul Politub, producator de tubulatura din polietilena pentru retele de gaz si apa.
In primele noua luni ale lui 2008, volumul investitiilor la nivelul grupului a crescut cu 65,6% fata de aceeasi perioada a anului trecut, ajungand la valoarea de 146,4 mil. lei (40,6 mil. euro). Majoritatea investitiilor au fost orientate catre relocarea activitatilor in parcul industrial Saratel, judetul Bistrita-Nasaud, precum si spre dezvoltarea capacitatilor de productie si a celor logistice.
"Listarea la BVB de anul acesta ne-a asigurat un avantaj competitiv. In urma listarii publice initiale am reusit sa strangem un capital de peste 12 mil. euro care ne-a permis sa realizam investitiile in dezvoltarea noului parc industrial", a apreciat in incheiere Urite.
Potrivit estimarilor oficialilor companiei, valoarea pietelor pe segmentele pe care grupul opereaza se ridica la aproape o jumatate de miliard de euro. Piata de tubulatura din PVC ajunge la o valoare de 49 de milioane de euro, piata de tubulatura din polietilena ajunge la 89 de milioane de euro, in timp ce piata tamplariei termoizolante din PVC ajunge la aproape 200 de milioane de euro.
Bursa a inchis ieri cea de-a treia sedinta consecutiva in scadere, dupa aprecierile mari de saptamana trecuta, brokerii fiind de parere ca speculatorii si-au marcat profitul si au iesit din piata. Indicele BET a coborat ieri cu 2,8% sub nivelul de referinta, de miercuri, cea mai mare corectie fiind consemnata insa de indicele societatilor financiare, care a pierdut 6,2%, coborand aproape de nivelul de 14.000 de puncte. "Sfarsitul lui noiembrie ramane o perioada a incertitudinilor, nivelul volatilitatii mentinandu-se extrem de ridicat in aceasta perioada. In continuare piata de la Bucuresti va reactiona la evolutiile pietelor externe, reactiile, fie ele in plus sau un minus, fiind mai puternice din cauza lipsei de lichiditate a pietei locale", a apreciat Adrian Lupsan, directorul general adjunct al societatii de brokeraj Intercapital.
Cele mai mari corectii din piata au fost ieri consemnate de companiile din sectorul chimic, Amonil Slobozia (AMO) si Azomures (AZO), care au pierdut 15% si respectiv 14,7%.
In topul scaderilor au fost urmate de deprecierile inregistrate de societatile financiare de investitii, care au consemnat scaderi cuprinse intre 4,7% si 7,6%. Cea mai mare corectie a fost consemnata de titlurile SIF Moldova (SIF2), care au pierdut 7,6%, coborand la pretul de tranzactionare de 0,61 lei/actiune. Au urmat actiunile SIF Oltenia (7,2%), SIF Transilvania (6%), SIF Banat-Crisana (5,9%), titlurile SIF Muntenia (SIF4) inregistrand cea mai mica scadere din randul SIF-urilor.
Tranzactiile SIF Oltenia au fost cele mai valoroase din piata (1,3 mil. lei), in timp ce tranzactiile Rompetrol Rafinare (RRC) au fost printre cele mai numeroase (14,8 mil. actiuni).
In sectorul energetic, cea mai mare corectie din randul companiilor petroliere au inregistrat-o actiunile Rompetrol Rafinare, care au coborat cu 6,4% sub nivelul de referinta, in vreme ce titlurile Petrom (SNP) au pierdut ieri 4,7%, atingand un pret de tranzactionare de 0,182 lei/actiune.
Companiile de utilitati au pierdut ieri in medie 3%, titlurile Transelectrica (TEL) inchizand sedinta la pretul de tranzactionare de 12,7 lei/actiune, in timp ce actiunile Transgaz (TGN) au atins pretul de 130 de lei pe actiune.
Evolutiile negative ale companiilor energetice au redus cotatia indicelui de profil cu 4,5%, pana la nivelul de 370 de puncte.
"Este un moment bun de intrare la cumparare tinand cont de preturi, insa lichiditatea cred ca reprezinta o problema. Nu cred ca va exista un anumit domeniu spre care investitorii pe termen mediu si lung se vor indrepta, avand in vedere ca scaderile consemnate de la inceputul anulu si pana acum au afectat toate sectoarele listate pe BVB. Ma astept insa ca investitorii sa fie ceva mai atenti cand vor investi", a adaugat Lupsan.
Companiile financiare au pierdut in sedinta de ieri 4,7% fata de nivelurile de referinta de miercuri, titlurile BRD inchizand la un pret de tranzactionare de 8,3 lei/actiune, in vreme ce actiunile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au atins pretul de 0,2 lei/actiune. Titlurile bancii austriece Erste Bank (EBS) au inregistrat corectia maxima admisa de 15%.
Valoarea tranzactiilor de ieri de pe BVB a fost una dintre cele mai scazute de la inceputul anului, fiind tranzactionate actiuni de doar 12,7 mil. lei (3,3 mil. euro).
In prima parte a zilei tranzactiile la BVB
s-au derulat cu dificultate din cauza unor disfunctionalitati a sistemului de tranzactionare prin serviciul internet, fara ca tranzactiile sa fie sistate.
"Valoarea tranzactiilor e posibil sa fii fost afectata si de disfunctionalitatile sistemului de tranzactionare din debutul sedintei, insa nu in mod semnificativ", a apreciat in incheiere Lupsan.
Contrar evolutiei de la Bucuresti, bursele europene au reusit sa revina pe plus spre finalul sedintelor, doar indicele britanic FTSE inchizand in scadere cu 1,2%. Indicele german DAX consemna un avans de 0,3%, iar cel francez CAC 40 urca cu 0,5%.
Indicele american Dow Jones deschidea in scadere cu 0,2%.
Cele mai mari corectii din piata au fost ieri consemnate de companiile din sectorul chimic, Amonil Slobozia (AMO) si Azomures (AZO), care au pierdut 15% si respectiv 14,7%.
In topul scaderilor au fost urmate de deprecierile inregistrate de societatile financiare de investitii, care au consemnat scaderi cuprinse intre 4,7% si 7,6%. Cea mai mare corectie a fost consemnata de titlurile SIF Moldova (SIF2), care au pierdut 7,6%, coborand la pretul de tranzactionare de 0,61 lei/actiune. Au urmat actiunile SIF Oltenia (7,2%), SIF Transilvania (6%), SIF Banat-Crisana (5,9%), titlurile SIF Muntenia (SIF4) inregistrand cea mai mica scadere din randul SIF-urilor.
Tranzactiile SIF Oltenia au fost cele mai valoroase din piata (1,3 mil. lei), in timp ce tranzactiile Rompetrol Rafinare (RRC) au fost printre cele mai numeroase (14,8 mil. actiuni).
In sectorul energetic, cea mai mare corectie din randul companiilor petroliere au inregistrat-o actiunile Rompetrol Rafinare, care au coborat cu 6,4% sub nivelul de referinta, in vreme ce titlurile Petrom (SNP) au pierdut ieri 4,7%, atingand un pret de tranzactionare de 0,182 lei/actiune.
Companiile de utilitati au pierdut ieri in medie 3%, titlurile Transelectrica (TEL) inchizand sedinta la pretul de tranzactionare de 12,7 lei/actiune, in timp ce actiunile Transgaz (TGN) au atins pretul de 130 de lei pe actiune.
Evolutiile negative ale companiilor energetice au redus cotatia indicelui de profil cu 4,5%, pana la nivelul de 370 de puncte.
"Este un moment bun de intrare la cumparare tinand cont de preturi, insa lichiditatea cred ca reprezinta o problema. Nu cred ca va exista un anumit domeniu spre care investitorii pe termen mediu si lung se vor indrepta, avand in vedere ca scaderile consemnate de la inceputul anulu si pana acum au afectat toate sectoarele listate pe BVB. Ma astept insa ca investitorii sa fie ceva mai atenti cand vor investi", a adaugat Lupsan.
Companiile financiare au pierdut in sedinta de ieri 4,7% fata de nivelurile de referinta de miercuri, titlurile BRD inchizand la un pret de tranzactionare de 8,3 lei/actiune, in vreme ce actiunile Bancii Comerciale Carpatica (BCC) au atins pretul de 0,2 lei/actiune. Titlurile bancii austriece Erste Bank (EBS) au inregistrat corectia maxima admisa de 15%.
Valoarea tranzactiilor de ieri de pe BVB a fost una dintre cele mai scazute de la inceputul anului, fiind tranzactionate actiuni de doar 12,7 mil. lei (3,3 mil. euro).
In prima parte a zilei tranzactiile la BVB
s-au derulat cu dificultate din cauza unor disfunctionalitati a sistemului de tranzactionare prin serviciul internet, fara ca tranzactiile sa fie sistate.
"Valoarea tranzactiilor e posibil sa fii fost afectata si de disfunctionalitatile sistemului de tranzactionare din debutul sedintei, insa nu in mod semnificativ", a apreciat in incheiere Lupsan.
Contrar evolutiei de la Bucuresti, bursele europene au reusit sa revina pe plus spre finalul sedintelor, doar indicele britanic FTSE inchizand in scadere cu 1,2%. Indicele german DAX consemna un avans de 0,3%, iar cel francez CAC 40 urca cu 0,5%.
Indicele american Dow Jones deschidea in scadere cu 0,2%.
CNVM il someaza pe Chelu sa-si vanda SIF-urile. Chelu: Nu vand nimic. Sa vanda ei si-i dau in judecata
Comisia Nationala a Valorilor Mobiliare (CNVM) ii obliga pe omul de afaceri Catalin Chelu si pe persoanele cu care acesta actioneaza in mod concertat la SIF Moldova (SIF2) si SIF Oltenia (SIF5) sa isi diminueze participatiile la 1% din actiunile fiecarei societati de investitii financiare, potrivit unor ordonante emise ieri de institutia de supraveghere a pietei de capital.
Chelu controleaza 9,89% din actiunile SIF Oltenia, impreuna cu 25 de firme si patru persoane fizice, iar la SIF Moldova detine 8,54% din capital, alaturi de 30 de firme si trei persoane fizice, potrivit unor raportari transmise de cele doua SIF-uri in ultimele saptamani. Conducerile celor doua SIF au suspendat drepturile de vot in cadrul AGA pentru pachetele de actiuni care depasesc pragul de 1%, respectiv un pachet de 8,89% din actiunile SIF5 si unul de 7,542% din titlurile SIF2. Acum, CNVM il someaza pe Catalin Chelu sa vanda participatiile respective.
Chelu controleaza 9,89% din actiunile SIF Oltenia, impreuna cu 25 de firme si patru persoane fizice, iar la SIF Moldova detine 8,54% din capital, alaturi de 30 de firme si trei persoane fizice, potrivit unor raportari transmise de cele doua SIF-uri in ultimele saptamani. Conducerile celor doua SIF au suspendat drepturile de vot in cadrul AGA pentru pachetele de actiuni care depasesc pragul de 1%, respectiv un pachet de 8,89% din actiunile SIF5 si unul de 7,542% din titlurile SIF2. Acum, CNVM il someaza pe Catalin Chelu sa vanda participatiile respective.
Conducerea Bursei de Valori Bucuresti (BVB) va cere actionarilor aprobarea pentru listarea actiunilor companiei pe propria platforma de tranzactionare, operatiune care ar putea avea loc cel mai devreme in a doua parte a lui 2009, potrivit informatiilor furnizate de reprezentantii BVB.
Adunarea Generala a Actionarilor BVB de pe data de 18 decembrie are pe ordinea de zi aprobarea de principiu a admiterii la tranzactionare a actiunilor BVB pe piata reglementata pe care o administreaza si mandatarea Consiliului Bursei pentru pregatirea in termen de sase luni a unui plan de actiune si efectuarea demersurilor preliminare aferente.
Adunarea Generala a Actionarilor BVB de pe data de 18 decembrie are pe ordinea de zi aprobarea de principiu a admiterii la tranzactionare a actiunilor BVB pe piata reglementata pe care o administreaza si mandatarea Consiliului Bursei pentru pregatirea in termen de sase luni a unui plan de actiune si efectuarea demersurilor preliminare aferente.
Companiile care au obtinut castiguri mari in trimestrul al treilea (T3) au anuntat reduceri de activitate si reduceri de profit.
Profiturile cumulate ale companiilor listate pe Bursa s-au ridicat in trimestrul al treilea (T3) la 1,64 mld. lei (450 mil. euro), in crestere cu 34% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand acestea s-au cifrat la 1,22 mld. lei (371 mil. euro), potrivit unei analize a ZF.
Castigul cumulat al emitentilor de la BVB din perioada iulie-septembrie a acestui an a fost insa mai mic cu 5% comparativ cu trimestrul anterior (T2), cand acestia au raportat profituri insumate de 1,73 mld. lei (471 mil. euro).
Profiturile cumulate ale companiilor listate pe Bursa s-au ridicat in trimestrul al treilea (T3) la 1,64 mld. lei (450 mil. euro), in crestere cu 34% fata de aceeasi perioada a anului trecut, cand acestea s-au cifrat la 1,22 mld. lei (371 mil. euro), potrivit unei analize a ZF.
Castigul cumulat al emitentilor de la BVB din perioada iulie-septembrie a acestui an a fost insa mai mic cu 5% comparativ cu trimestrul anterior (T2), cand acestia au raportat profituri insumate de 1,73 mld. lei (471 mil. euro).
este jumatate dintre romani cred ca situatia financiara a familiei lor este mai precara decat acum an, dar un sfert sunt optimisti pentru viitor: ei cred ca situatia financiata a familiei va fi putin mai buna sau mult mai buna intr-un an de acum incolo.
Ziarul Financiar prezint
a astazi in extenso o parte dintre datele studiului "Barometrul de incredere al consumatorului" realizat de catre compania de cercetari de piata GfK Romania si dat marti publicitatii. Din cele 23 grafice prezentate au fost alese opt, care se refera mai mult situatia financiara a respondentilor. Din agregarea datelor se obtine un indice de incredere al consumatorului. Acesta a fost -7 in octombrie, usor mai jos fata de aprilie.
Pozitia in teritoriu negativ a indicelui este reflectata de fapt de intrebarile privind situatia financiara.
Esantionul de 1000 de persoane a raspuns in fiecare luna la 12 intrebari, care au sondat situatia financiara a gospodariei, situatia generala a economiei, evolutia preturilor de consum, evolutia ratei somajului, cumpararea de bunuri de folosinta indelungata, economiile populatiei si situatia financiara a populatiei din punct de vedere al economiilor.
Privind retrospectiv, romanii cred ca traiesc mai rau decat in urma cu un an decat cred bulgarii, cehii sau polonezii. Situatia prezinta insa un paradox, in sensul ca romanii sunt pe de o parte cei mai multi care spun ca situatia este putin mai buna, insa sunt si cei mai multi care spun ca situatia este mult mai proasta. Cehii sunt insa cei mai constanti, peste jumatate din respondenti spunand ca situatia lor financiala este la fel cu cea din urma cu un an.
In ceea ce priveste evolutia viitoare a propriei situatii financiare parerile romanilor sunt impartite. Aproape un sfert dintre romani spun ca situatia lor financiara va fi mai buna anul viitor, in timp ce peste 30% percep negativ viitorul lor financiar. Dintre est europeni, cei mai optimisti sunt cehii. Aproape jumatate dintre ei vad la fel situatia lor financiara de peste un an, iar 17% cred ca o sa le fie mai bine.
Aproape jumatate dintre cehi reusesc sa economiseasca luna de luna cate ceva, in timp de o mai bine de 20% dintre romani sunt indatorati. Situatia din Bulgaria este cea mai apropiata de cea din Cehia, aproape treisferturi dintre bulgari declarand ca reusesc sa isi acopere luna de luna cheltuielile curente, procentul celor care traiesc din datorii fiind la jumatate fata de cel din Romania.
Speranta romanilor pentru o situatia financiara mai buna in urmatorul an a avut o evolutie oscilanta pe ansamblul acestui an. Astfel, daca in ianuarie 30% credeau ca le va fi mai rau in acest an si 29% credeau ca le va fi mai bine, in octombrie valorile au fost aproape aceleasi, dupa ce in iulie, ecartul dintre pesimisti si optimisti a fost de aproape 20% in favoarea pesimistilor.
Daca anul trecut diferenta dintre romanii care vedeau o situatie economica mai rea si cei care vedeau viitorul in roz era de aproximativ 10%, in acest an, mai ales in a doua jumatate, pesimismul a cuprins aproape 60% din romani, adica de peste 4 ori mai mult decat cei care vedeau un viitor mai bun.
Frica romanilor fata de cresterea preturilor s-a domolit in ultimul an, procentul celor care cred ca preturile sunt mai mari ajungand de la 91% la inceputul anului la 80% in octombrie. Cu toate acestea valorile sunt mult mai slabe decat in urma cu un an si jumatate cand doar 60% dintre romani apreciau o cresetere a preturilor fata de perioada anterioara de un an.
In ultimele sase luni, cei care cred ca situatia lor financiara va fi mai buna a crescut de la 15% la 18%, concomitent cu o scadere a "pesimistilor" de la 55% la 48%. Pe ansamblul ultimului an tendinta este de scadere a pesimistilor si de crestere a optimistilor.
Concluzia este ca Barometrul de incredere a consumatorilor din Romania arata in continuare vreme rea. Valoare de -7 inseamna ca majoritatea romanilor cred ca situatia lor financiara va fi si mai proasta decat pana acum, ca nu vor putea sa economiseasca bani in urmatorul an si ca sunt pesimisti cu privire la starea generala a economiei din Romania.
Indicele de incredere al consumatorilor este unul dintre cei mai importanti indicatori din tarile dezvoltate. Pe baza lui se fac prognoze guvernamentale, ale companiilor care vand bunuri de larg consum sau ale bancilor.
Ziarul Financiar prezint
a astazi in extenso o parte dintre datele studiului "Barometrul de incredere al consumatorului" realizat de catre compania de cercetari de piata GfK Romania si dat marti publicitatii. Din cele 23 grafice prezentate au fost alese opt, care se refera mai mult situatia financiara a respondentilor. Din agregarea datelor se obtine un indice de incredere al consumatorului. Acesta a fost -7 in octombrie, usor mai jos fata de aprilie.
Pozitia in teritoriu negativ a indicelui este reflectata de fapt de intrebarile privind situatia financiara.
Esantionul de 1000 de persoane a raspuns in fiecare luna la 12 intrebari, care au sondat situatia financiara a gospodariei, situatia generala a economiei, evolutia preturilor de consum, evolutia ratei somajului, cumpararea de bunuri de folosinta indelungata, economiile populatiei si situatia financiara a populatiei din punct de vedere al economiilor.
Privind retrospectiv, romanii cred ca traiesc mai rau decat in urma cu un an decat cred bulgarii, cehii sau polonezii. Situatia prezinta insa un paradox, in sensul ca romanii sunt pe de o parte cei mai multi care spun ca situatia este putin mai buna, insa sunt si cei mai multi care spun ca situatia este mult mai proasta. Cehii sunt insa cei mai constanti, peste jumatate din respondenti spunand ca situatia lor financiala este la fel cu cea din urma cu un an.
In ceea ce priveste evolutia viitoare a propriei situatii financiare parerile romanilor sunt impartite. Aproape un sfert dintre romani spun ca situatia lor financiara va fi mai buna anul viitor, in timp ce peste 30% percep negativ viitorul lor financiar. Dintre est europeni, cei mai optimisti sunt cehii. Aproape jumatate dintre ei vad la fel situatia lor financiara de peste un an, iar 17% cred ca o sa le fie mai bine.
Aproape jumatate dintre cehi reusesc sa economiseasca luna de luna cate ceva, in timp de o mai bine de 20% dintre romani sunt indatorati. Situatia din Bulgaria este cea mai apropiata de cea din Cehia, aproape treisferturi dintre bulgari declarand ca reusesc sa isi acopere luna de luna cheltuielile curente, procentul celor care traiesc din datorii fiind la jumatate fata de cel din Romania.
Speranta romanilor pentru o situatia financiara mai buna in urmatorul an a avut o evolutie oscilanta pe ansamblul acestui an. Astfel, daca in ianuarie 30% credeau ca le va fi mai rau in acest an si 29% credeau ca le va fi mai bine, in octombrie valorile au fost aproape aceleasi, dupa ce in iulie, ecartul dintre pesimisti si optimisti a fost de aproape 20% in favoarea pesimistilor.
Daca anul trecut diferenta dintre romanii care vedeau o situatie economica mai rea si cei care vedeau viitorul in roz era de aproximativ 10%, in acest an, mai ales in a doua jumatate, pesimismul a cuprins aproape 60% din romani, adica de peste 4 ori mai mult decat cei care vedeau un viitor mai bun.
Frica romanilor fata de cresterea preturilor s-a domolit in ultimul an, procentul celor care cred ca preturile sunt mai mari ajungand de la 91% la inceputul anului la 80% in octombrie. Cu toate acestea valorile sunt mult mai slabe decat in urma cu un an si jumatate cand doar 60% dintre romani apreciau o cresetere a preturilor fata de perioada anterioara de un an.
In ultimele sase luni, cei care cred ca situatia lor financiara va fi mai buna a crescut de la 15% la 18%, concomitent cu o scadere a "pesimistilor" de la 55% la 48%. Pe ansamblul ultimului an tendinta este de scadere a pesimistilor si de crestere a optimistilor.
Concluzia este ca Barometrul de incredere a consumatorilor din Romania arata in continuare vreme rea. Valoare de -7 inseamna ca majoritatea romanilor cred ca situatia lor financiara va fi si mai proasta decat pana acum, ca nu vor putea sa economiseasca bani in urmatorul an si ca sunt pesimisti cu privire la starea generala a economiei din Romania.
Indicele de incredere al consumatorilor este unul dintre cei mai importanti indicatori din tarile dezvoltate. Pe baza lui se fac prognoze guvernamentale, ale companiilor care vand bunuri de larg consum sau ale bancilor.
Comisia de Supraveghere a Asigurarilor a decis sa nu mai prelungeasca agonia Grup AS si i-a retras autorizatia. Societatea era inglodata in datorii inca de la inceputul acestui an. O injectie de un milion $ a mai inviorat-o in primavara, dar nu i-a oprit directia: in jos. Care
este lectia Grup AS pentru piata asigurarilor?
Lectia Grup As sau unde duce lacomia de a incasa prime
Experienta caderii bancilor a fost incercata aproape in fiecare an din 1995 incoace. De fiecare data a fost clar: actionarii sau conducerea bancii fie si-au acordat credite propriilor companii, fie au imprumutat "pe ochi frumosi", fara respectarea normelor prudentiale, fie pur si simplu au fugit cu banii. Deci cineva a furat.
De ce cade insa o companie de asigurare? Pleaca cineva cu banii stransi din primele asiguratilor? La Grup AS n-a fost cazul. Compania, care-si luase un avant puternic din 1997 pana in 2000, a cazut pur si simplu pentru ca s-a lacomit: a vandut foarte multe polite la preturi mai joase decat trebuia. Cand au venit daunele la plata, n-a avut de unde sa dea banii.
Fereste-te de asigurarile ieftine
"Pentru clientii companiilor de asigurari lectia Grup As este simpla: cand iti alegi compania de asigurari gandeste-te ca vrei sa-ti poata plati dauna si nu te duce dupa cea mai ieftina oferta de pe piata. Pentru companiile de asigurari, lectia este ca "dumping-ul" (preturi sub ale concurentei, nejustificate n.red.) nu e bun. Doi-trei ani de dumping si ajungi varza, pentru ca te lovesc daunele si nu ai cum sa platesti", afirma Ovidiu Demetrescu, directorul general al brokerului de asigurari London Brokers.
Afacerile companiilor de asigurari se bazeaza pe principiul dispersiei riscului: iau de la toti (cei care le sunt clienti) si platesc numai celor care li se intampla daunele. Din ce ramane -daca ramane- se acopera cheltuielile (si, dupa caz, profitul) companiei. La Grup As n-a mai ramas. De ce?
"Am mers multa vreme pe prime mici si comisioane mari. Oamenii erau entuziasti ca vanzarile cresteau", povesteste unul dintre fostii membri ai echipei de la Grup AS.
Intr-adevar, compania a crescut: de la 30.000 $ incasari in 1997 un milion $ in 1998, la 4 mil. $ in 1999 si apoi la 10 milioane $ in 2000. In 1999 Grup As chiar face profit: peste 3 milioane $. Insa marul care arata atat de frumos pe dinafara era de gaunos. Cresterea incasarilor, adusa de Rares Padurariu si echipa de manageri impreuna cu care acesta venise la conducere (in 1997), a adus cresterea riscurilor la care s-a expus compania: deci a fost nevoie de capital. In toamna anului 2000, fondatorul companiei, Dumitru Simion (patronul unui grup de constructii, Axa), s-a despartit de echipa lui Padurariu, pe care tot el o adusese de la Asigurarea Populara Romana (acum AGI Romania). Simion a incercat atunci sa gaseasca parteneri care sa intareasca financiar compania, dar a esuat. Pana la urma tot Padurariu s-a intors cu o oferta, in primavara anului 2001. Actiunile au fost cedate catre o companie de inghetata(Geld), apoi au fost preluate de cartre echipa de conducere si salarati. Dar degringolada incepuse. In 2001 compania vinde furibund RCA si Carte Verde, in incercarea de a face rost de lichiditati, dar datoriile se acumuleaza. In ianuarie 2002 Grup AS intra sub supravegherea CSA, care ii solicita un plan de redresare.
Si a aparut Bogdan Gheorghiu
In primavara, cand Grup As era in administrare speciala, dintr-o data a aparut numele unui salvator: Bogdan Gheorghiu. Un om de afaceri de 31 de ani care se declara milionar in dolari. "Am intrat in afaceri dupa 1990, iar banii i-am facut din intermedierea de contracte de comert exterior", spunea Gheorghiu la momentul preluarii Grup AS.
El detine actiuni la Romtehnoinvent (care se ocupa de masuratori de cadastru si geodezie) si fabrica de conserve Scandia Romana. La Scandia Romana a detinut actiuni si fiica lui Serban Mihailescu, ministrul care conduce Secretariatul General al Guvernului. De asemenea, in echipa de conducere de la Scandia Romana si printre actionarii Romtehnoinvent se afla Adrian Gaspar, care a lucrat in Secretariatul General al Guvernului.
Gheorghiu mai lucrat la Contransimex pana in 1992 iar apoi a fost actionar al unei companii romanesti de promovare a imaginii si consultanta, Promotion Group Euroital.
Gheorghiu a subscris impreuna cu Romtehnoinvent 100 de miliarde lei la capitalul Grup As, dar a varsat numai 33 miliarde, urmand sa mai verse inca doua transe-in noiembrie 2002 si ianuarie urmator. Transa urmatoare n-a mai venit, iar CSA luat decizia de retragere a avizului companiei si sunt mari sanse sa ceara lichidarea in justitie.
Dar ce nu i-a iesit lui Gheorghiu?
"A scazut cheltuielile prea tare asa incat incasarile n-au mai avut cum sa creasca", afirma sursele citate. Gheorghiu n-a putut fi contactat vineri de Ziarul Financiar.
Grup AS, care acumulase datorii de 800.000 $ la Birourile Carte Verde din strainatate si de circa un milion $ pentru asigurarile auto emise pe teritoriul Romaniei, a urmat un plan de redresare financiara stabilit impreuna cu Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Compania avea la jumatatea acestui an peste 200.000 polite emise. In cazul-foarte probabil, potrivit unor surse din cadrul CSA- al lichidarii companiei, detinatorii acestor polite vor fi despagubiti (in caz de dauna) de la Fondul de Protejare al Asiguratilor. Pana atunci insa CSA va trebuie sa ceara in justitie lichidarea companiei.
Anglo-Romana intra pe lista companiilor de asigurari cu probleme
"Cred ca o sa fie cel putin 2-3 falimente anul acesta in randul companiilor de asigurari care urmeaza acum planuri de redresare financiara", afirma la inceputul anului Nicolae Crisan, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
CSA a inceput anul 2002 in forta, anuntand rand pe rand ca cinci companii trebuie sa intre sub supraveghere financiara: Grup AS, Metropol, ADAS, Astra si PetroAs.
Intre timp ADAS a intrat in lichidare, Grup AS ar putea avea acelasi drum, iar Metropol situatia nu este clara. Astra si PetroAs au scapat tefere.
Acum pe lista companiilor cu probleme a CSA mai aparut un nume: Asigurarea Anglo-Romana. De la sfarsitul saptamanii trecute compania nu mai poate vinde majoritatea politelor pentru care era abilitata. Mai mult, CSA a anuntat ca a sesizat organelor in drept "ca urmare a savarsirii de catre societatea Anglo-Romana a doua infractiuni: practicarea activitatii de asigurari de viata fara autorizarea Comisiei, precum si a activitatii de intermediere - activitate nepermisa societatilor de asigurare".
Actionarii Anglo-Romana sunt, cu 44,5% - BalliFinance, 24,5%-LanghamInvestment, 10%- LondongateInvestment iar 21% persoane fizice.
Grupul Balli este un grup de comert exterior cu metale neferoase infiintat acum cateva decenii de fosti consilieri ai sahului Iranului. Dupa caderea acestuia, ei si-au stabilit afacerile la Londra.
Balli Group a avut o influenta mare in Romania dupa 1990, avand in vedere ca unul dintre consilierii sai a fost generalul Victor Athanasie Stanculescu.
In afara de societatea de asigurari, grupul controleaza banca Robank, operatorul portuar Comvex Constanta si producatorul de alumina BBG Alum Tulcea.
Cea mai mare parte a incasarilor companiei de asigurari Anglo-Romana proveneau pana anul trecut din contractul de asigurare a Tarom, pe care compania l-a pierdut in 2001 in favoarea Omniasig. Compania a avut anul trecut incasari din prime de 5,6 milioane $ fata de 7,8 milioane $ in 2000. In acel an, asigurarile de aviatie au adus companiei incasari de 3,6 milioane $. Reprezentantii companiei nu fost disponibili vineri pentru Ziarul Financiar.
Aproape toti analistii si reprezentantii companiilor de asigurari estimeaza ca in curand nu vor mai ramane pe piata asigurarilor decat 20-25 de companii, fata de 47 in prezent. Masurile de acum se inscriu in a doua etapa a restructurarii pietei.
Prima etapa a selectiei a fost reorganizarea pietei de asigurari din toamna anului trecut, cand din 73 de societati inregistrate cu activitate in asigurari au ramas, in urma ridicarii limitei capitalului social, doar 47. Epurarea a fost insa pur formala, pentru ca de fapt doar cele 47 de companii erau active pe piata, restul nefiind decat niste "cutii goale" inregistrate la Registrul Comertului, adica societati care figurau doar cu numele, fara sa aiba vreo activitate. Anul acesta se desfasoara a doua etapa, iar a treia este programata pentru prima jumatate a anului viitor, pe baza ridicarii limitelor capitalului social si introducerii marjei de solvabilitate.
este lectia Grup AS pentru piata asigurarilor?
Lectia Grup As sau unde duce lacomia de a incasa prime
Experienta caderii bancilor a fost incercata aproape in fiecare an din 1995 incoace. De fiecare data a fost clar: actionarii sau conducerea bancii fie si-au acordat credite propriilor companii, fie au imprumutat "pe ochi frumosi", fara respectarea normelor prudentiale, fie pur si simplu au fugit cu banii. Deci cineva a furat.
De ce cade insa o companie de asigurare? Pleaca cineva cu banii stransi din primele asiguratilor? La Grup AS n-a fost cazul. Compania, care-si luase un avant puternic din 1997 pana in 2000, a cazut pur si simplu pentru ca s-a lacomit: a vandut foarte multe polite la preturi mai joase decat trebuia. Cand au venit daunele la plata, n-a avut de unde sa dea banii.
Fereste-te de asigurarile ieftine
"Pentru clientii companiilor de asigurari lectia Grup As este simpla: cand iti alegi compania de asigurari gandeste-te ca vrei sa-ti poata plati dauna si nu te duce dupa cea mai ieftina oferta de pe piata. Pentru companiile de asigurari, lectia este ca "dumping-ul" (preturi sub ale concurentei, nejustificate n.red.) nu e bun. Doi-trei ani de dumping si ajungi varza, pentru ca te lovesc daunele si nu ai cum sa platesti", afirma Ovidiu Demetrescu, directorul general al brokerului de asigurari London Brokers.
Afacerile companiilor de asigurari se bazeaza pe principiul dispersiei riscului: iau de la toti (cei care le sunt clienti) si platesc numai celor care li se intampla daunele. Din ce ramane -daca ramane- se acopera cheltuielile (si, dupa caz, profitul) companiei. La Grup As n-a mai ramas. De ce?
"Am mers multa vreme pe prime mici si comisioane mari. Oamenii erau entuziasti ca vanzarile cresteau", povesteste unul dintre fostii membri ai echipei de la Grup AS.
Intr-adevar, compania a crescut: de la 30.000 $ incasari in 1997 un milion $ in 1998, la 4 mil. $ in 1999 si apoi la 10 milioane $ in 2000. In 1999 Grup As chiar face profit: peste 3 milioane $. Insa marul care arata atat de frumos pe dinafara era de gaunos. Cresterea incasarilor, adusa de Rares Padurariu si echipa de manageri impreuna cu care acesta venise la conducere (in 1997), a adus cresterea riscurilor la care s-a expus compania: deci a fost nevoie de capital. In toamna anului 2000, fondatorul companiei, Dumitru Simion (patronul unui grup de constructii, Axa), s-a despartit de echipa lui Padurariu, pe care tot el o adusese de la Asigurarea Populara Romana (acum AGI Romania). Simion a incercat atunci sa gaseasca parteneri care sa intareasca financiar compania, dar a esuat. Pana la urma tot Padurariu s-a intors cu o oferta, in primavara anului 2001. Actiunile au fost cedate catre o companie de inghetata(Geld), apoi au fost preluate de cartre echipa de conducere si salarati. Dar degringolada incepuse. In 2001 compania vinde furibund RCA si Carte Verde, in incercarea de a face rost de lichiditati, dar datoriile se acumuleaza. In ianuarie 2002 Grup AS intra sub supravegherea CSA, care ii solicita un plan de redresare.
Si a aparut Bogdan Gheorghiu
In primavara, cand Grup As era in administrare speciala, dintr-o data a aparut numele unui salvator: Bogdan Gheorghiu. Un om de afaceri de 31 de ani care se declara milionar in dolari. "Am intrat in afaceri dupa 1990, iar banii i-am facut din intermedierea de contracte de comert exterior", spunea Gheorghiu la momentul preluarii Grup AS.
El detine actiuni la Romtehnoinvent (care se ocupa de masuratori de cadastru si geodezie) si fabrica de conserve Scandia Romana. La Scandia Romana a detinut actiuni si fiica lui Serban Mihailescu, ministrul care conduce Secretariatul General al Guvernului. De asemenea, in echipa de conducere de la Scandia Romana si printre actionarii Romtehnoinvent se afla Adrian Gaspar, care a lucrat in Secretariatul General al Guvernului.
Gheorghiu mai lucrat la Contransimex pana in 1992 iar apoi a fost actionar al unei companii romanesti de promovare a imaginii si consultanta, Promotion Group Euroital.
Gheorghiu a subscris impreuna cu Romtehnoinvent 100 de miliarde lei la capitalul Grup As, dar a varsat numai 33 miliarde, urmand sa mai verse inca doua transe-in noiembrie 2002 si ianuarie urmator. Transa urmatoare n-a mai venit, iar CSA luat decizia de retragere a avizului companiei si sunt mari sanse sa ceara lichidarea in justitie.
Dar ce nu i-a iesit lui Gheorghiu?
"A scazut cheltuielile prea tare asa incat incasarile n-au mai avut cum sa creasca", afirma sursele citate. Gheorghiu n-a putut fi contactat vineri de Ziarul Financiar.
Grup AS, care acumulase datorii de 800.000 $ la Birourile Carte Verde din strainatate si de circa un milion $ pentru asigurarile auto emise pe teritoriul Romaniei, a urmat un plan de redresare financiara stabilit impreuna cu Comisia de Supraveghere a Asigurarilor.
Compania avea la jumatatea acestui an peste 200.000 polite emise. In cazul-foarte probabil, potrivit unor surse din cadrul CSA- al lichidarii companiei, detinatorii acestor polite vor fi despagubiti (in caz de dauna) de la Fondul de Protejare al Asiguratilor. Pana atunci insa CSA va trebuie sa ceara in justitie lichidarea companiei.
Anglo-Romana intra pe lista companiilor de asigurari cu probleme
"Cred ca o sa fie cel putin 2-3 falimente anul acesta in randul companiilor de asigurari care urmeaza acum planuri de redresare financiara", afirma la inceputul anului Nicolae Crisan, presedintele Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor.
CSA a inceput anul 2002 in forta, anuntand rand pe rand ca cinci companii trebuie sa intre sub supraveghere financiara: Grup AS, Metropol, ADAS, Astra si PetroAs.
Intre timp ADAS a intrat in lichidare, Grup AS ar putea avea acelasi drum, iar Metropol situatia nu este clara. Astra si PetroAs au scapat tefere.
Acum pe lista companiilor cu probleme a CSA mai aparut un nume: Asigurarea Anglo-Romana. De la sfarsitul saptamanii trecute compania nu mai poate vinde majoritatea politelor pentru care era abilitata. Mai mult, CSA a anuntat ca a sesizat organelor in drept "ca urmare a savarsirii de catre societatea Anglo-Romana a doua infractiuni: practicarea activitatii de asigurari de viata fara autorizarea Comisiei, precum si a activitatii de intermediere - activitate nepermisa societatilor de asigurare".
Actionarii Anglo-Romana sunt, cu 44,5% - BalliFinance, 24,5%-LanghamInvestment, 10%- LondongateInvestment iar 21% persoane fizice.
Grupul Balli este un grup de comert exterior cu metale neferoase infiintat acum cateva decenii de fosti consilieri ai sahului Iranului. Dupa caderea acestuia, ei si-au stabilit afacerile la Londra.
Balli Group a avut o influenta mare in Romania dupa 1990, avand in vedere ca unul dintre consilierii sai a fost generalul Victor Athanasie Stanculescu.
In afara de societatea de asigurari, grupul controleaza banca Robank, operatorul portuar Comvex Constanta si producatorul de alumina BBG Alum Tulcea.
Cea mai mare parte a incasarilor companiei de asigurari Anglo-Romana proveneau pana anul trecut din contractul de asigurare a Tarom, pe care compania l-a pierdut in 2001 in favoarea Omniasig. Compania a avut anul trecut incasari din prime de 5,6 milioane $ fata de 7,8 milioane $ in 2000. In acel an, asigurarile de aviatie au adus companiei incasari de 3,6 milioane $. Reprezentantii companiei nu fost disponibili vineri pentru Ziarul Financiar.
Aproape toti analistii si reprezentantii companiilor de asigurari estimeaza ca in curand nu vor mai ramane pe piata asigurarilor decat 20-25 de companii, fata de 47 in prezent. Masurile de acum se inscriu in a doua etapa a restructurarii pietei.
Prima etapa a selectiei a fost reorganizarea pietei de asigurari din toamna anului trecut, cand din 73 de societati inregistrate cu activitate in asigurari au ramas, in urma ridicarii limitei capitalului social, doar 47. Epurarea a fost insa pur formala, pentru ca de fapt doar cele 47 de companii erau active pe piata, restul nefiind decat niste "cutii goale" inregistrate la Registrul Comertului, adica societati care figurau doar cu numele, fara sa aiba vreo activitate. Anul acesta se desfasoara a doua etapa, iar a treia este programata pentru prima jumatate a anului viitor, pe baza ridicarii limitelor capitalului social si introducerii marjei de solvabilitate.
In aceasta tara ponosita, pusa mereu la colt in statistici europene, eu fac parte din aceia care ori de cate ori se intampla ceva bun si datator de speranta sar in sus de bucurie, salut evenimentul, ii felicit pe autori, convins ca trebuie incurajati, ca asta-i calea salvarii natBrese in armura coruptieiion
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
