În cheltuielile românilor, ponderea băuturilor alcoolice şi răcoritoare a devansat-o pentru prima oară, anul trecut, pe cea a produselor
alimentare. Din sumele alocate băuturilor, 40% se duc spre cele alcoolice, iar 60% spre răcoritoare. În frunte se află berea şi sucurile acidulate.
Cheltuielile cu băutura au reprezentat anul trecut aproape jumătate din coşul zilnic de consum al românilor.
Conform unui studiu al companiei de cercetare MEMRB, românii şi-au cheltuit banii astfel:
> 44,5% pe băuturi
> 41% pe mâncare
> 14% pe produse de îngrijire personală şi a casei.
Vânzările de whisky au fost dinamizate de reducerea preţului cu 40% după integrarea în Uniunea Europeană. Efectul a fost alocarea de către români a unor sume mai mari pentru acest produs, devenit mult mai accesibil.
Berea s-a scumpit anul trecut cu peste 10%, însă acest lucru nu a determinat scăderea vânzărilor, ba dimpotrivă.
Românii cheltuiesc mai mult pe băutură decât pe mâncare, întrucât se orientează spre produse
mai scumpe, precum whisky şi şampanie, rezultă dintr-un studiu al companiei de cercetare MEMRB.
Cheltuielile cu băutura au reprezentat anul trecut aproape jumătate - 44,5% - din bugetul rezervat pentru bunurile de larg consum, mâncarea - puţin peste 41%, iar produsele de îngrijire personală şi a casei - 14%.
În 2006, mâncarea deţinea o pondere mai mare decât băutura în coşul zilnic de consum al românilor, însă în 2007 balanţa s-a inversat.
Bem produse mai scumpe
Vânzările de băuturi au crescut anul precedent cu 14% în volum şi 24% în valoare. „Creşterea în volum ne arată că românii cumpără mai multă băutură. Creşterea mai mare pe valoare se poate explica prin două scenarii - fie creşterea preţurilor, fie creşterea în volum a categoriilor mai scumpe într-o mai mare măsură“, explică realizatorii cercetării.
De asemenea, a crescut ponderea cheltuielilor cu băuturile alcoolice în coşul zilnic de consum al românilor. Dacă, în urmă cu doi ani, mai puţin de 40% din bugetul destinat băuturilor revenea celor alcoolice, anul trecut ponderea acestor produse a crescut la 41,7%.
Integrarea a ieftinit whisky-ul
Berea şi sucurile carbonatate au fost anul trecut cele mai achiziţionate produse din categoria băuturilor. „Vedetele“ vânzărilor de băuturi au fost însă ice tea-ul (ceai preparat) şi whisky-ul, care au înregistrat cele mai ridicate rate de creştere.
„Eliminarea taxelor vamale a dus la scăderea preţului pentru whisky cu 40%, de unde şi creşterea cererii pentru acest produs“, ne-a declarat Tudor Furir, directorul general al Pernod Ricard România, importatorul mărcilor Chivas, 100 Pipers şi Ballantine’s.
Cererea pentru whisky a crescut în ultimul an cu 142%, cu toate că produsul reprezintă încă mai puţin de unu la sută din vânzările de băuturi de pe piaţa românească. Intrarea în Uniunea Europeană a ieftinit şi şampania din import, ceea ce a determinat creşterea cu peste 50% a vânzărilor pentru acest produs.
Răcoritoare de la alimentară
Jumătate din vânzările de băuturi sunt realizate în magazinele alimentare
, potrivit studiului realizat de MEMRB. Pe de altă parte, chioşcurile cunosc cel mai puternic declin în preferinţele clienţilor: ponderea acestora a scăzut de la 12,9% în urmă cu doi ani, la 9,8% anul trecut.
LA RAFT
Trecem pe alcoolice
Românii beau tot mai mult alcool, cu toate că băuturile nealcoolice continuă să reprezinte cea mai mare parte a cheltuielilor cu băuturile în coşul zilnic de consum al românilor. Vânzările de băuturi alcoolice au crescut cu 2,5% anul trecut, faţă de 2006. De altfel, băuturile alcoolice au reprezentat categoria cea mai dinamică din punct de vedere valoric, între toate categoriile de bunuri de larg consum analizate, concluzionează realizatorii studiului.
RAFINAMENT
Chiar şi în sectorul lactatelor, gusturile au evoluat: românii au preferat produsele mai sofisticate, precum sana şi kefir
Tendinţa românilor de a consuma produse cu valoare adăugată mai mare se verifică şi în categoria produselor alimentare, nu doar pentru băuturi, rezultă din cercetarea realizată de compania MEMRB.
Astfel, vânzările de sana şi kefir le-au devansat pe cele de lapte şi iaurturi. Creşterea de doar 18% pentru iaurt, faţă de aproape 60% pentru sana, poate fi explicată şi pe fondul scandalului dioxinei, declanşat în vara anului trecut.
În paralel, mai mulţi producători de lactate au început să scoată pe piaţă sortimente de sana şi kefir: Friesland, liderul pieţei locale de lactate, cu marca Napolact, Almera - cu Big Panda, Prodlacta şi grupul israelian Tnuva.
Creştere lentă pe lactate
Şi vânzările de unt au înregistrat un ritm ridicat de creştere (31,7%), potrivit studiului, ceea ce reflectă, de fapt, scumpirile din ultimele luni.
Cu toate acestea, piaţa produselor lactate şi-a încetinit creşterea în 2007, faţă de boomul din urmă cu un an, avansul fiind de aproape 24%, faţă de peste 35% în 2006. Un român consumă circa 5,4 kilograme
de lactate proaspete pe an, în timp ce în Germania consumul este de 33,6 kilograme, iar în Franţa de 33,7, potrivit datelor furnizate de producătorul de lactate Danone.
Cel mai mult plătim pentru carne
Românii sunt mari consumatori de carne procesată (mezeluri, salamuri, cârnaţi), sortiment care a înregistrat, anul trecut, o cotă valorică de 36,3% din totalul bugetului alocat pentru mâncare al românilor, în creştere cu 19% faţă de anul anterior.
Aceasta cu toate că Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a afişat recent o listă cu mai mult de 20 de procesatori de carne ale căror produse au fost găsite neconforme, cu procente de apă, grăsimi şi amidon mai mari decât limita.
În categoria dulciurilor, creşteri semnificative ale vânză rilor au fost înregistrate la îngheţată (49%, pe fondul temperaturilor ridicate din perioada sezonului estival) şi la ciocolată (13,6%).
Segmentul batoanelor de ciocolată, unde îşi dispută primele poziţii companiile Mars, Nestlé, Kraft, Ulker şi Cadbury, este cel mai dinamic de pe piaţa locală de dulciuri, cu creşteri de 69%, ca valoare faţă de anul precedent, şi de 71% - ca volum.
ÎNGRIJIRE
Boom la balsam de păr
„Valoare adăugată“ au fost cele două cuvinte de ordine în consumul de anul trecut, iar tendinţa se reflectă şi la produsele de îngrijire personală şi a casei. Vânzările la balsamurile de păr au înregistrat cea mai mare creştere în segmentul produselor nealimentare, de 51,6% faţă de 2006, însă acestea reprezintă doar 1,5% din totalul vânzărilor de produse non-food. Cel mai important segment din categoria produselor nealimentare a fost, potrivit studiului MEMRB, cel al cosmeticelor, cu vânzări de 57% din totalul valoric al pieţei, urmat de detergenţi, care au reprezentat, ca valoare, 26%. Scutecele de copii, şampoanele de păr şi deodorantele au reprezentat fiecare între 8% şi 9% din totalul vânzărilor, iar odorizantele, parfumurile şi produsele pentru îngrijirea nou-născuţilor au raportat printre cele mai mari creşteri de anul trecut pe segmentul non-food. Şi vânzările de prezervative
au crescut susţinut, cu 26% anul trecut faţă de 2006.
