Tragedia inregistrata la finele saptaminii trecute in Albania, unde s-au produs
explozii uriase la un depozit de munitii aflat in apropierea Tiranei, capitala acestei tari, ne aminteste, o data in plus, de pericolul pe care il prezinta depozitele de munitii de la Cobasna, in estul R. Moldova.
Bilantul catastrofei albaneze este infricosator - circa o duzina de oameni decedati, peste 240 de persoane ranite, case distruse etc. Multe obuze din acest depozit au fost aruncate pe o raza de citiva km si nu au explodat, prezentind un pericol suplimentar pentru populatie. La acest depozit erau pastrate citeva zeci de mii de tone de munitii, inclusiv inca din 1945.
Situatia acestui depozit este zdrobitor de asemanatoare cu cea a depozitelor de la Cobasna (rnl Ribnita), unde mai sint stocate circa 20 de mii de tone de munitii (cartuse, proiectile, rachete, bombe de avion) ale fostei Armate a 14-a, dar si obuze aduse aici dupa al doilea razboi mondial. Intr-un raport prezentat in 2005 de catre Academia de Stiinte a Moldovei, se spune ca eventuala aruncare in aer a depozitelor de la Cobasna ar fi comparabila cu explozia unei bombe nucleare cu o putere de 10 kilotone, care a fost aruncata, in 1945, asupra orasului nipon Hiroshima. In felul acesta, o eventuala catastrofa la aceste depozite ar putea produce imense pagube umane si materiale. Efectele negative ale acesteia s-ar fi facut simtite pina la Chisinau si pe o parte a teritoriului Ucrainean. In raza acestui teritoriu locuiesc citeva sute de mii de oameni, care traiesc mereu cu gindul ca, Doamne fereste, pot deveni victime ale unei posibile catastrofe. Acest fapt subliniaza necesitatea imperioasa de a scapa de pericolul dat, prin evacuarea si lichidarea
stocurilor ramase.
In conformitate cu angajamentele asumate de Rusia in cadrul summit-urilor OSCE de la Istanbul (1999) si Porto (2002), Moscova urma sa-si retraga intreaga prezenta militara, inclusiv munitiile, din regiunea de est a R. Moldova, pina la finele lui 2003. Potrivit datelor OSCE, in anul 2000 in regiunea transnistreana erau stocate circa 42 de mii de tone de munitii. Pina la inceputul lui 2004, aproape jumatate din cantitatea aceasta a fost expediata spre Federatia Rusa, fiind necesare in acest sens 56 de garnituri de tren. Pentru finantarea evacuarii dintr-un fond special al OSCE s-au cheltuit circa 3,5 milioane USD. Ultima garnitura de tren cu munitii a plecat din Transnistria cu patru ani in urma.
In scopul casarii munitiilor nensportabile, in cadrul unui proiect al OSCE a fost oferita guvernului nostru o camera "Donovan", care ar permite detonarea a circa 14 mii de tone de munitii netransportabile. Cu toate acestea, deocamdata nu s-a inceput procesul de lichidare. Mai multe oficialitati din ministerul rus al Apararii au spus ca au nevoie de cel mult jumatate de an pentru a evacua integral cantitatea de munitii ramase in Transnistria, dar pentru aceasta ar trebui sa existe o vointa politica. Tinind cont de faptul ca doar in spatiul CSI, dupa destramarea URSS, s-au inregistrat deja circa 20 de cazuri de explozii la depozite de munitii, este necesar ca viata
oamenilor sa nu depinda de vointa politica. Nimeni nu contesta pericolul pe care il reprezinta depozitele de la Cobasna. Totodata, este greu de inteles de ce este mentinut acest potential focar.
Evacuarea intregii prezente militare a Federatiei Ruse din estul Moldovei este prevazuta si de Legea privind principiile de baza ale statului Transnistriei, din 2005. Chisinaul a propus participantilor la negocierile politice privind reglementarea transnistreana, cu exceptia Tiraspolului, sa semneze o declaratie de recunoastere a neutralitatii R. Moldova, care ar presupune, inclusiv, retragerea integrala a prezentei militare ruse din estul tarii noastre. Aceasta ar fi una din conditiile inaintate de partea moldoveneasca pentru acordarea unui statut special Transnistriei, in cadrul statului unitar R. Moldova.
